Versiunea completă
ZF English

Marfa crocanta pentru dintii clientilor

Marfa crocanta pentru dintii clientilor

Adrian Filip · 24 iunie 2001 · 3 min de citit

Dupa ce a gustat din saratelele facute de soacra sa, un tanar inginer din Hunedoara s-a hotarat sa devina fabricant al crocantelor produse. A infiintat societatea Carmex, care acum produce si vinde saratele in aproape toata tara.

Pompiliu Tanasescu este inginer minier si are 34 de ani. In urma cu vreo cinci ani a trecut printr-o perioada in care totul ii mergea pe dos. “Au fost momente grele, in care credeam ca mi-e rezervat tot ce e mai rau in viata”, povesteste tanarul patron. Atunci s-a hotarat sa-si axeze propria afacere pe mica productie alimentara: fabricarea micilor rondele crocante.

Un japonez pe dos

Pentru a incepe productia de saratele, Tanasescu a procedat invers decat o fac, de regula, japonezii. Timp de doua luni si-a conceput toate utilajele de care avea nevoie, le-a proiectat si, apoi, timp de un an, a lucrat la executarea lor.

Inginerul si-a imaginat o linie tehnologica cat mai simpla, pentru a evita o investitie prea mare si, cu 250 de milioane de lei, a reusit sa construiasca un malaxor, un dozator pentru coca, plite pentru saratele si cuptorul de coacere. A fost sprijinit financiar de unchiul sau si a finalizat toate masinariile ajutat de cativa prieteni.

Dupa doi ani de activitate, Pompiliu Tanasescu si-a vandut utilajele. Incepuse, deja, sa-si proiecteze si sa faca altele mai performante.

“Din pacate nu mi-am dat seama ca vanzand fluxul tehnologic vand, practic, intreaga afacere. I-am oferit cumparatorului si intrega mea piata de desfacere, asa ca la reluarea productiei a trebuit sa o iau de la inceput”, povesteste el.

Vacanta Mare pe piata

Dupa terminarea celui de al doilea rand de utilaje, mult mai performante, Tanasescu a reluat productia de saratele, pe care le distribuie in multe orase din tara.

Produsele fabricate intr-o minihala din curtea intreprinzatorului, ajung la Sibiu, Fagaras, Brasov, Ploiesti, Bucuresti, Giurgiu, Craiova, Targu Jiu, Timisoara si in tot judetul Hunedoara.

Beneficiarii saratelelor hunedorene sunt firmele en-gros si cele de distributie. La inceput, in 1996, produsele au fost denumite Vacanta Mare.

“Nu a fost vorba despre plagierea numelui grupului satiric, aflat atunci, si el, la inceputuri. Am vrut sa ma adresez cu aceasta denumire exact segmentului de piata caruia ofer produsele: copii, elevi, studenti”, spune producatorul.

Coleg de facultate cu Radu Pietreanu, membru al atat de indragitului grup, Pompiliu Tanasescu a schimbat, din toamna trecuta, denumirea produselor sale inclusiv pentru faptul ca nu a vrut sa-si creeze probleme legate de folosirea unui nume care intre timp s-a asociat cu cel al grupului satiric binecunoscut.

Acum, saratelele se numesc Holiday, mesajul transmis de denumire fiind tot cel referitor la atmosfera de vacanta.

“N-am avut nimic mai mult decat curajul”

Activitatea celor 12 angajati de la SC Carmex se desfasoara pe doua schimburi, desi fluxul tehnologic poate asigura o functionare continua. Capacitatea fabricutei este de 400-500 de kilograme de saratele zilnic, discontinuitatile aparand in functie de fluctuatiile pietei.

Intreaga linie de producere a saratelelor este gandita, proiectata si realizata de patronul afacerii. Malaxorul din tabla inoxidabila are o capacitate de 10 kilograme.

Coca este trimisa la dozator prin furtune speciale pentru fluide, neintrand in contact direct cu aerul, iar cuptorul, in care se ating temperaturi de peste 180 de grade Celsius, este asistat de un termocontrolor de productie japoneza. Intregul flux tehnologic este prevazut cu sisteme de protectie pentru gaz metan si temperatura.

Exceptand lunile ianuarie, iulie si august, lucrul merge in plin; societatea a realizat anul trecut o cifra de afaceri de peste 500 de milioane de lei, iar luna trecuta a obtinut o productie aproape egala cu jumatatea celei din 2000.

Chiar daca se produc numai saratele, acestea sunt de trei tipuri: picante, cu chimen si cu mac si susan, fiind vandute in pungi de 30 si 130 de grame.

Pompiliu Tanasescu recunoaste ca nu ar fi reusit in afacerea sa daca nu era sprijinit de cei apropiati. “Sotia, care este invatatoare, mi-a oferit timpul necesar pentru a ma ocupa de afacere; ea se ocupa de cresterea celor trei copii pe care ii avem si fiind de acord cu sacrificiile financiare pe care a trebuit sa la facem.

Nu am avut nimic mai mult decat curajul cu care am intrat in lumea intreprinzatorilor”, spune Pompiliu Tanasescu.

Citește și