Mari reduceri la cresteri de preturi

Guvernul a decis ieri ca tarifele la energia electrica, gaze naturale, carburanti, apa si servicii de canalizare sa nu fie majorate cu mai mult de 19% de la 1 aprilie, reprezentand introducerea taxei pe valoare adaugata (TVA) la aceste servicii, a anuntat ieri purtatorul de cuvant al institutiei, Gabriela Vranceanu Firea. Discutiile privind majorarea acestor tarife au fost amanate pentru luna mai, a mai spus Vranceanu-Firea, care a adaugat ca inflatia pe luna aprilie ar fi depasit nivelul de 6% daca Guvernul ar fi acceptat aceasta decizie. Oficiul Concurentei propusese Guvernului o crestere a tarifelor la electricitate intre 14,5% si 16,4%, iar la energia termica de 14,6%, in conditiile in care Termoelectrica a solicitat o majorare cu 43,5%, iar Conel o crestere de 59% . Romgaz insista pe o crestere de la 900 la 1200 lei pe metrul cub de gaz. De asemenea, RomTelecom anuntase ca, de la 1 aprilie, va majora tarifele practicate pentru serviciile telefonice si cele de telex in medie cu 17,62%, iar tarifele convorbirilor automate locale si interjudetene cu 5,6%. ai serviciile de apa si canalizare ar fi urmat sa fie scumpite de la 1 aprilie, cu circa 15%. “Eliminarea exceptarilor de la plata acestei taxe trebuia neaparat facuta, pentru ca aceste exceptari, de orice natura, creeaza distorsiuni in alocarea resurselor”, crede Lucian Croitoru, care recunoaste ca, pentru populatie, introducerea acestei ultime taxe nu este “prea prietenoasa”. “Ca obiectiv pe termen lung, Romania trebuie sa faca sistemul TVA consistent cu standardele Uniunii Europene in domeniu”, spune Diana Georgescu, Senior Consultant la compania de consultanta PricewaterhouseCoopers. In Franta si Germania, spre exemplu, furnizorii de servicii nu sunt exceptati de la plata TVA, de 22,6% si, respectiv, de 16%, spune Diana Georgescu. In Marea Britanie insa politica in materie este complet inversa fata de cea a autoritatilor romane: daca pana la 1 septembrie 1997, taxa pe valoare adaugata la energie electrica si termica pentru populatie era de 8%, fata de standardul de 17,5%, de atunci incoace taxa cu pricina a scazut la 5%. Aplicarea diferentiata a taxei pe valoare adaugata pe diverse tipuri de marfuri si servicii, spre exemplu, bijuterii sau paine, nu este deloc “stiintifica”, crede Croitoru. “Sunt alte instrumente pentru a taxa consumul facultativ fata de cel neaparat necesar, ca accizele”, explica el. Conform unor surse din Ministerul Finantelor, veniturile rezultate din impozitele indirecte au o pondere de aproape 12% din PIB. Practic, taxa pe valoare adaugata si accizele ar trebui sa aduca anul acesta la bugetul statului circa 100.000 miliarde lei, in conditiile in care veniturile totale la bugetul de stat sunt de circa 236.000 de miliarde lei.