Versiunea completă
ZF 24

Marii producători de energie se îndreaptă către profituri record

Producătorii de electricitate spun că România se con­frun­tă cu un exces de energie, în special din cauza intrării pe fir a centralelor eoliene sau fotovoltaice, lucru care, combinat cu scăderea consumului, împinge prețurile în jos. În ciuda con­textului nefavorabil, cei mai importanți jucători din pro­ducția de energie se îndreaptă spre profituri record anul acesta. Care sunt explicațiile?

Radu Bostan · 24 septembrie 2013 · 4 min de citit

Producătorii de electricitate spun că România se con­frun­tă cu un exces de energie, în special din cauza intrării pe fir a centralelor eoliene sau fotovoltaice, lucru care, combinat cu scăderea consumului, împinge prețurile în jos. În ciuda con­textului nefavorabil, cei mai importanți jucători din pro­ducția de energie se îndreaptă spre profituri record anul acesta. Care sunt explicațiile?

„Avem 12-15 TWh pe care nu avem unde să îi consumăm. Producătorii trebuie să renunțe la investiții în noi capacități și să prioritizeze investițiile pentru retehnologizarea capa­cită­ților existente. Avem excedent de pro­duc­ție, dar în România con­ti­nuă investițiile în re­gene­rabi­le“, a spuns Remus Borza, preșe­dint­ele con­siliului de supraveghere al Hidro­electrica, cel mai mare produ­cător de energie din sistem, in cadrul unei conferinte organizata de ziarul Bursa.

Datele transportatorului na­țio­­nal de energie, Transelec­trica, ara­tă că puterea instalată totală a pro­du­că­torilor din surse rege­ne­ra­bile care beneficiază de schema de spri­jin a cres­cut de la 2.300 MW, la sfâr­și­tul anu­lui trecut, la circa

3.000 MW du­pă primele șase luni din acest an, du­blul capacității centralei de la Cer­na­vodă. Cen­tralele sprijinite prin sistemul cer­tificatelor verzi sunt cele eoliene, fotovoltaice, pe biomasă sau biogaz și hidrocentralele cu puterea instalată mai mică de 10 MW.

În pofida capacității mari instalate, producția totală de ener­gie a acestor unități în primele șase luni a fost de 3,2 TWh, cantitate mult inferioară celei generate în aceeași pe­rioa­dă de producătorii termo, hidro sau de centrala de la Cernavodă. Cum consumul final de energie electrică a fost de 24,8 TWh în primul semestru, potrivit Institutului Național de Statistică (INS), rezultă că producția din surse regenerabile a fost echivalentă cu 13% din consum. În acest timp, Nuclear­elec­trica a produs 5,6 TWh (22,5%), Complexul Energetic Oltenia a generat 5 TWh (20%), iar Hidroelectrica a produs 8,2 TWh (33%) atât prin capacitățile sale mari, cât și prin cele mici care intră sub incidența schemei de sprijin.

Deși regenerabilele sunt arătate cu degetul pentru situația din piață, inclusiv pentru scăderea prețului la energie, producătorii tradiționali se pregătesc pentru un an record.

De exemplu, Hidroelectrica și-a bugetat pentru 2013 un rezultat net de 434 milioane de lei, pe care l-a depășit deja în primul semestru cu 47 milioane de lei. Astfel, pentru întreg anul compania ar putea ajunge la un profit net de un miliard de lei, potrivit celor mai recente estimări.

Profitul din primele șase luni este și el aproximativ de două ori mai mare decât cel înregistrat în anul 2010, când producția energetică a companiei s-a aflat la nivelul record de 19,8 TWh.

„Hidroelectrica nu face profit dintr-o cantitate de energie mai mare produsă și nici măcar dintr-un preț mai mare. Hidroelectrica și-a redus costurile“, mai spune Remus Borza, cel care a condus compania în perioada de insolvență, iunie 2012-iunie 2013.

„Circa 1.000 de oameni a plecat din companie în perioada insolvenței iar alți 500 au plecat din Hidroservuri. Denunțarea contractelor bilaterale și renegocierea celor care încă mai sunt în derulare au adus alte încasări. Chiar dacă acum vindem cu o medie de 180 de lei pe MWh, pe contracte prețul era de 130 de lei. Din creșterea prețului la energie pe contractele reglementate și din scăderea cantităților livrate pe acest segment s-au generat alte profituri. Totodată, s-au stopat investițiile păguboase. De exemplu anul trecut bugetul de mentenanță era de 100 de milioane de euro. Anul acesta bugetul a fost de 50 de milioane de euro și nici acesta nu a fost cheltuit“, a mai spus președintele Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica.

De asemenea, Nuclearelectrica se așteaptă să înregistreze un profit net de 131,9 milioane de lei, de 23 de ori mai mare decât cel de anul trecut. În primul semestru, compania a raportat un rezultat de 213,2 milioane de lei, venituri suplimentare venind din creșterea cotei din producție vândută pe piața concurențială, față de cea care este livrată pe piața reglementată la un preț stabilit de autoritatea de reglementare.

Complexul Energetic Oltenia, cel mai mare producător termo, ale cărui costuri de exploatare sunt printre cele mai mari din sistemul energetic, a avut un un rezultat brut de 110 milioane de lei în primul semestru, cea mai mare parte datorându-se însă unor venituri financiare de 84 milioane de lei. Compania și-a bugetat un rezultat brut de 180 milioane de lei în acest an.

Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 25.09.2013

Citește și