Marile companii, castigatoare sau perdantte pe piata electronica?

Atunci cand la un loc se aduna multi oameni ia nastere comertul. In Grecia antica, agora sau piata publica a devenit centrul acitivitatii comerciale. In epoca contemporana, majoritatea tranzactiilor se desfasoara la bursa si in magazinele universale. In urma cu doar cativa ani a aparut “agora” electronica, Internetul.

La inceput, cand acesta abia incepuse sa modifice modul de desfasurare a afacerilor, nu putini au fost aceia care s-au indoit de capacitatea sa de a facilita activitatea companiilor si de a crea noi reguli intr-o noua economie.

Intr-o prima etapa au aparut magazinele care vindeau conserve pentru animale de casa sau CD-uri. Acum, tot mai multe tinere companii aglomereaza spatiul virtual cu oferte care includ o gama infinit mai larga de produse, de la carti pana la otel laminat sau camioane. Daca majoritatea pionierilor in domeniul ce mai tarziu avea sa fie numit comert electronic si-au sfarsit in scurt timp aventura pe web in urma pierderii unor sume uriase de bani, acum, start-up-urile nu se feresc sa incheie tranzactii de miliarde de dolari doar pe Internet.

Mai repede decat si-ar fi inchipuit vreodata cineva, web-ul a devenit gazda a sute de platforme de comert electronic – “sali” de conferinte, case de licitatii, burse – unde cumparatorii si vanzatorii pot tranzactiona orice tip de produs. In acelasi timp, cele mai mari corporatii mondiale, de la General Motors si Ford la Sears sau DuPont, au fost si ele atrase de provocarile Internetului. Exact ca niste jucatori in fata aparatelor de poker de la un cazinou din Las Vegas. Intrebarea este, cine va castiga potul?

Investitorii s-au cam saturat sa parieze mereu pe “jucatorii” impatimiti ai pietei virtuale. Consecinta s-a tradus in scaderea valorii actiunilor companiilor din sectorul business-to-business cu aproape 80% in doar trei luni. Scepticismul si-a facut din nou simtita prezenta, si nu numai in randul investitorilor. “Multe dintre bazarele aparute pe web in ultimii ani vor da gres si, ca in economia reala, vor supravietui doar cele care au gasit o formula corecta pentru eficientizarea activitatii lor”, comenteaza William Glenn, director de strategie la Louisiana Pacific.

Istoria pare sa nu-l contrazica pe Glenn daca ne gandim la eBay, care in multitudinea de magazine virtuale a reusit sa se impuna prin eficienta si sa devina primul si cel mai important site de licitatii.

Pana in 2001, 71% din companii vor incerca macar o data sa vanda sau sa cumpere online, sustin analistii institutului de cercetare Forrester Research. Valoarea tranzactiilor la bursele electronice va creste de la 54 de miliarde de dolari, cifra valabila pentru acest an, la aproximativ 1.400 de miliarde in 2004, fapt ce va eclipsa comertul traditional.

Avand posibilitatea de a negocia cu mii de furnizori adunati toti in acelasi loc, companiile cumparatoare vor putea obtine cele mai bune preturi intr-un timp mult mai scurt. Din 1997, compania Quaker Oats, spre exemplu, a cumparat in urma unor licitatii pe Internet, produse in valoare de 59 milioane de dolari. Avantajul a constat in economisirea a 8,5 milioane de dolari, adica 14% din pretul produselor.

Companii precum Wal-Mart Stores si-au castigat pozitia dominanta prin stiinta de a aplica noile tehnologii propriilor lanturi de distributie. In curand insa bursele electronice vor furniza celorlalti rivali echipamente la fel de puternice la un cost mult mai mic, de unde eficienta mai mare.

Problema cheie este ca piata virtuala nu va putea cuprinde prea multe burse electronice, cumparatorii si vanzatorii dorindu-si, asa cum este si normal, sa se afle acolo unde se desfasoara toata actiunea si nu in mai multe locuri deodata. In plus, veniturile obtinute din comisioane se vor dovedi prea mici in cazul in care se vor imparti la mai multi participanti. Cel mai greu obstacol pe care trebuie sa-l depaseasca o bursa electronica este chiar intrarea in functiune: fara cumparatori nu poti atrage furnizori si invers. In urma cu patru ani, presedintele Altra Energy Technologies, Rusty Braziel, si-a construit, cu cele mai bune tehnologii de la acea ora, propria platforma electronica pentru comercializarea de gaze naturale. Dar nimeni n-a aparut pana cand Braziel n-a angajat brokeri care au reusit sa stranga cateva companii care au pus in functiune bursa virtuala.