Marile enigme ale Kabbalei creștine

Vreți să aflați mai multe despre marile mistere pe care încearcă să le descifreze “Kabbala”? Despre mijlocitorul Primei Creații sau Primul Adam? Despre ființele create și scopul lor? Despre preexistența sufletelor? Despre persoanele Divinității? Despre a treia stare de depravare sau despre căderea sufletelor? Editura Herald a publicat recent “Kabbala creștină. O aplicare a doctrinelor kabaliștilor evrei la dogmele Noului Testament”, de Franciscus Mercurius van Helmont, alchimist și scriitor flamand din secolul al XVII-lea. Cartea poate fi comandată la adresa comenzi@edituraherald.ro.
“Kabbala denudata”, documentul cel mai important al intregii literaturi kabalistice creștine, începe cu o expunere sistematica a doctrinelor din “Zohar”, cărora Knorr von Rosenroth le adaugă pasaje paralele din “Noul Testament”. Aceeași tehnică este folosită și in “Kabbala creștină” (“Adumbratio kabbalae christianae”), ultimul tratat din “Kabbala denudata”, care a fost scris de van Helmont și publicat separat datorită importanței sale deosebite în acțiunea de convertire a evreilor la creștinism.
“Kabbala” a permis ca unii oameni să accepte ideea că profețiile kabalistice referitoare la Mesia și-au aflat deplina realizare în Iisus Hristos; însă “Kabbala” nu este compatibilă cu învățăturile Bisericii despre Treime, căci, prin doctrina Sephiroturilor, ea dă o interpretare diferita vieții divine. Astfel, spune Ernst Benz, “s-a întâmplat frecvent ca, plecând de la iudaism, kabaliștii evrei să facă un pas spre creștinism; însă ei n-au ajuns niciodată la acceptarea totală a dogmelor creștine. Invers, gândirea kabaliștilor creștini a evoluat de o asemenea manieră încât i-a dus la un conflict deschis cu doctrina tradițională a Bisericii lor. În felul acesta, grupurile esoterice de evrei și creștini s-au găsit într-o zonă aflată dincolo de granițele propriilor religii”.
Autorul cărții, Franciscus Mercurius van Helmont, a trăit între 1614 și 1699. Încă de la începuturile carierei sale ca fizician, van Helmont a devenit kabalist, asociindu-se cu Henry More, care făcea parte din grupul filosofilor platonisti de la Cambridge. Împreună au adnotat traducerile textelor kabaliste ale lui Christian Knorr von Rosenroth. Împreună cu Rosenroth, a realizat cea mai completă colecție de texte ebraice reunite pentru prima oară în “Kabbala denudata” (vol.I în 1677, vol. II în1684). Colecția aceasta include și lucrarea “Kabbala creștină” a lui Van Helmont, cunoscută și sub denumirea de “Dialoguri intre un kabalist si un filosof crestin”.