Marile retele comerciale vor modificarea Codului Fiscal

Agregarea pozitiilor in relatia cu autoritatile a principalilor comercianti din Romania, posibila datorita investitiilor masive din ultima perioada in marile retele comerciale, si-a aratat ieri roadele. Ministrul Finantelor, Mihai Tanasescu, a tinut ieri cont de pozitia Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania in ceea ce priveste cerintele acestora de modificare a fiscalitatii.

Companiile cer TVA rambursat anticipat

Reprezentantii companiilor au cerut solutionarea problemei legate de rambursarea cu mari intarzieri de catre stat a sumelor reprezentand TVA de recuperat.

“Din cauza intarzieri foarte mari cu care statul ramburseaza TVA-ul, nu putem face nici un plan pe baza acestor sume, care nu sunt de neglijat”, a afirmat Danut Bratu, directorul financiar al retelei de bricolaj Bricostore.

Cea mai importanta solicitare la acest capitol a fost introducerea unui sistem de rambursare anticipat, in care controlul fiscal sa aibe loc ulterior rambursarii.

Acest sistem a functionat pana in 2002, dupa care a fost eliminat din cauza ca au existat numeroase cazuri in care a fost rambursate TVA unor companii care nu aveau acest drept.

“De altfel, frica functionarilor de a semna documentele de rambursare este si acum principala cauza a intarzierii la plata”, a afirmat Maria Manolescu, secretar de stat in MF.

Ea a spus insa ca Ministerul Finantelor lucreaza in prezent la un ordin, care urmeaza sa fie publicat in Monitorul Oficial, de modificare a sistemului de rambursare a TVA. Potrivit prevederilor acestui ordin, care a fost deja dat publicitatii, rambursarea se face intr-adevar inaintea controlului fiscal. Insa, rambursarea depinde de anumiti indicatori de credibilitate care vor fi calculati de MF pentru fiecare companie.

Bratu sustine, de asemenea, ca aceste intarzieri sunt permise si de anumite “portite” din lege. “Codul Fiscal spune ca in situatia in care autoritatile au nevoie de informatii suplimentare, relevante se poate prelungi termenul de rambursare, ceea ce se intampla foarte des”, a explicat Bratu.

Diurna, cheltuiala de dezvoltare?

In forma sa actuala, care nu este si cea finala, noul Cod Fiscal include o serie de principii noi, care sunt inca neclare agentilor economici. Unul dintre aceste principii, care nu exista in legislatia fiscala anterioara, este deductibilitatea cheltuielilor in functie de rezultatul financiar al companiei – profit sau pierdere.

Astfel, anumite cheltuieli – cum sunt cele cu diurna sau cu deplasarile – sunt deductibile numai pentru companiile profitabile si nedeductibile pentru cele care inregistreaza pierderi.

Pe de alta parte, tot la capitolul de deductibilitate a cheltulelilor al noului cod fiscal, sunt mentionate ca ca deductibile cheltuielile cu dezvoltarea (articolul 21, aliniatul 2 litera j).

Alexandru Vlad, presedintele retelei de cash & carry Selgros, a sugerat ca in anumite cazuri aceste cheltuieli cu transportul, cazarea si diurna sa fie asimilate cheltuielilor de dezvoltare astfel incat sa pota deveni deductibile.

“Propunerea apare in contextul in care exista multe companii care inregistreaza pierderi nu pentru ca sunt ineficiente ci pentru ca sunt la inceputul activitatii sau sunt in plina expansiune si fac investitii foarte mari”, a mentionat el.

Neclaritati exista si in aceea ce priveste cheltuielile de management, consultanta si asistenta – care, potrivit legii, sunt considerate deductibile numai daca firma poate justifica necesitatea acestora sau daca are incheiate contracte pentru ele.

“Credem ca acest criteriu – justificarea necesitatiii cheltuielilor – este destul de subiectiv, si vedem cum ar putea fi interpretat de organele de control”, a mai spus Alexandru Vlad.

Compensarea cu bugetul statului

Un alt subiect fiscal adus in discutie a fost compensarea taxelor bugetare. Directorii firmelor de retail s-au plans de faptul ca sistemul de compensare nu functioneaza adecvat, mai ales pentru companiile care au o puternica prezenta teritoriala.

“Agentul economic doreste sa lucreze cu un singur buget, de aceea solicitam ca aceasta compensare de taxe bugetare sa se faca la nivelul intregii firme, la sediul central, si nu la fiecare unitate teritoriala a acesteia, pentru ca presupune un volum foarte mare de munca”, a subliniat Florentin Banu, directorul general al lantului de magazine Artima. El a mai spus ca ar fi de preferat sa se centralizeze in acelasi fel si platile catre bugetul asigurarilor sociale.

Potrivit lui Manolescu, MF lucreaza la un proiect legislativ prin care se urmareste centralizarea relatiilor intre Minister si companii, la nivelul sediului central al companiei.

O alta problema ridicata a fost compensarea TVA-ului in vama care necesita anumite controale, considerate inutile de comercianti. “Plata TVA-ului in vama este un lucru cert, dovedibil cu documentele aferente, fara de care marfa nu poate intra. Nu s-ar putea ca TVA-ul in vama sa fie compensat fara un control prealabil, care, consideram noi, este inutil?”, a continuat Banu.

Reprezentantii Ministerului au spus ca din acest an problema este rezolvata pentru ca importurile de tehnologie sunt exonerate de TVA.

Tot legat de compensarea taxelor bugetare, Banu a observat existenta unui oarecare paradox in relatia dintre companii si Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate (CNAS).

“Din momentul depunerii cererii de compensare de catre companie, teoretic ar trebui sa nu mai curga majorarile si penalitatile. Nu se poate reglementa astfel ca aceste institutii sa nu mai interpreteze ca plata momentul cand se vireaza banii de la Ministerul de Finante ci cand compania depune cererea de compensare?”, a mai intrebat Banu.

El spune ca este anormal ca firma sa continuie sa plateasca penalitati pentru faptul ca Ministerul intarzie sa vireze banii la CNAS.

Datoriile la furnizori: Lege noua, documente vechi

Majoritatea companiilor realizeaza compensarea datoriilor cu furnizorii pe baza unor documente numite ordine de compensare, care au fost introduse in 1999, dar care nu mai sunt necesare potrivit legislatiei actuale. “Companiile folosesc aces sistem pentru a se asigura ca nu gresesc, dar totul ar putea fi facut mult mai simplu”, a spus Alexandru Vlad, de la Selgros.

Reprezentantii ministerului au anuntat comerciantii ca autoritatile lucreaza la un proiect de lege prin care compensarile datoriilor cu furnizorii sa se realizeze prin documente bancabile (care pot fi scontate). Aceasta inseamna implicit eliminarea ordinelor de compensare ramase din vechea legislatie.

E nevoie si de factura si de bon fiscal?

Alta problema ridicata de comercianti a fost obligatia de a emite atat bonuri fiscale cat si facturi fiscale, care in anumite situatii este inutila si genereaza cheltuieli fara sens.

Lucian Budacov, avocat in cadrul retelei de magazine Profi, a propus ca sistemul care functioneaza in cazul benzinariilor – in care bonul fiscal tine loc si de factura – sa fie extins si pentru celelalte domenii.

El a mai spus ca pentru bunurile de folosinta indelungata, pentru care facturile stau la baza certificatelor de garantie, bonurile devin inutile.

Reprezentantii Ministerului au fost de acord cu propunerea si au subliniat ca vor schimba legea in acest sens.

Cate controale fiscale sunt necesare?

O alta problema pentru companii o reprezinta controalele fiscale tematice (pentru TVA sau CAS), care se anuleaza unele pe altele.

“Vine controlul pentru TVA, si este emis un raport, dupa care vine controlul pentru CAS si raportul de la TVA este modificat. Daca firma este dispusa sa puna la dispozitia organelor de control toata documentatia contabila, nu ar putea fi un singur control care sa vizeze toate punctele?”, a sugerat Florentin Banu, de la Artima.

Ministerul a raspuns ca de la 1 ianuarie 2004 a inceput implementarea unui sistem nou conform caruia, fiecare inspectie fiscala se finalizeaza cu un raport, pe baza careia se da o decizie, care ajunge in fisa de evidenta de platitor a contribuabilului din baza de date a MF.

Mai bine sa vinzi in pierdere decat deloc

Cu privire la tratamentul fiscal al pierderilor din deteriorarea stocurilor, comerciantii au cerut deductibilitatea neconditionata a cheltuielilor cu provizioanele pentru pierderi din deteriorarea stocurilor. Potrivit legislatiei actuale acestea sunt deductibile numai daca sunt asigurate.

O solutie propusa de Marius Ghenea, directorul general al retelei de electronice si electrocasnice Flanco, este acordarea de catre lege a posibilitatii de a vinde produse in pierdere (sub costul de achizitie). Potrivit legii, companiile au posibilitatea de a lichida produsele din stocuri numai dupa trei luni de achizitie.

“De ce sa trebuiasca sa asteptam trei luni, nu se poate lua o masura prin care sa putenm vinde mai repede aceste produse in pierdere? Oricum, comerciantul prefera sa le vanda in pierdere decat deloc”, spune Ghenea.

Manolescu a spus ca o solutie pentru aceasta problema este apelarea la campaniile de soldare.

Comisioane mai mici la tranzactiile cu carduri

Prin noua lege fiscala, comerciantii sunt obligati sa introduca sistemele moderne de plata prin card, asa numitele POS-uri, dar comisioanele pe care le percep bancile la aceste tranzactii sunt foarte mari, ceea ce face ca trecerea la noul sistem sa fie prea costisitoare pentru magazine. Reprezentantii companiilor prezente au cerut ca autoritatile sa intervina pentru reducerea acestor comisioane.

“Suntem de acord ca aceste comisioane sunt foarte mari si vom incerca sa gasim o solutie pentru reducerea lor”, a spus Tanasescu.

Campanie impotriva “comertului negru”

Dan Viorel Sucu, directorul general Mobexpert, a ridicat problema comertului negru, si a solutiilor fiscale dereducere a acestuia.

“Magazinele mari, mai ales cele din Vestul tarii, se confrunta cu concurenta neloiala generata de traficul de produse la granita. Propunem alocarea unui buget special in cadrul Ministerului Finantelor, prin care sa se initieze o campanie de publicitate pentru informarea publicului cu privire la riscurile pe care le presupune un astfel de comert”, a spus el.

Tanasescu a spus ca MF este dispus sa acorde companiilor deductibilitate pentru aceste cheltuieli cu publicitatea impotriva comertului ilegal.

Cine este AMRCR

Asociata Marilor Retele Comerciale din Romania (AMRCR) are 14 membri: Artima, Bricostore, Carrefour, Cora, Diverta, Domo, Flanco, La Fourmi, Mega Image, Mobexpert, Praktiker, Profi, Selgros si Univers’all.

Asociatia a luat fiinta la sfarsitul anului trecut. Potrivit datelor furnizate, membrii actuali au in total o cifra de afaceri de 1 mld.euro si 15.000 de angajati. Presedintele AMRCR este Regis Rougel, directorul lantului de hipermarketuri Cora. Vicepresedinti sunt Dan Viorel Sucu, director general al comerciantului de mobila Mobexpert, si Marius Ghenea, director general Flanco.

Asociatia are trei comisii – comisia fiscala, comisia impotriva comertului negru si comisia impotriva furtului din magazine. Asociatia a adresat invitatii de aderare si retelei de cash & carry Metro, retelei de magazine de produse electronice Flamingo si retelei de magazine de electonice si electrocanice Altex.
georgiana.stavarache@zf.ro