Marketing pentru visul american

O gluma americaneasca de pe Internet vorbeste despre ambalajele in care se vand stativele de birou pentru scrisori si multe alte obiecte prozaice, ambalaje inscriptionate cu “Thanks for buying an American-made product”, slogan ilustrat cu imaginea Statuii Libertatii.

Paradoxal, insa, nu multi stiu ca statuia, devenita aici simbol al patriotismului comercial, a fost facuta in Franta, fiind un cadou al poporului francez pentru poporul american.

Gluma corespunde unei tot mai raspandite atitudini de ironie fata de campaniile de reclama la produsele americane. De sase decenii incoace, americanii au tot fost invatati ca vor proteja slujbele conationalilor lor daca vor cumpara numai marfuri autohtone.

“Fii american, cumpara produse americane” sau “?i-e foame? N-ai decat sa-ti mananci automobilul de import” sunt numai doua exemple de lozinci vehiculate de-a lungul vremii.

Criticii sustin insa ca asemenea campanii pot deveni ipocrite si chiar rasiste. Profesoara Dana Frank, autoarea cartii “Cumparati produse americane – povestea nespusa a nationalismului economic”, sustine ca ele promoveaza orbirea fata de realitatea globalizarii si servesc interesele unor companii transnationale care “aici flutura ostentativ steagul american si in strainatate joaca aceeasi comedie cu mexicanii, canadienii sau chinezii”.

De pilda, lantul de distributie Wal-Mart promoveaza cu staruinta sentimentul american, impanzindu-si magazinele din SUA cu sloganul “Buy American”. Numai ca lantul are magazine si in Canada sau Mexic, impanzite corespunzator cu sloganul “Buy Canadian” sau “Buy Mexican”.

Realitatea e ca e dificil de gasit un produs fabricat integral pe pamant american, tocmai din cauza globalizarii care aduce sub umbrela aceleiasi companii lucratori provenind din tari diferite.

De unde si conotatia rasista mai mult sau mai putin subtila a multora din campaniile “Buy American”, incepand chiar cu prima dintre ele, cea initiata in anii marii crize din anii ’30 de magnatul media William Randolph Hearst.

“Fie ca era vorba de imigranti asiatici care munceau in SUA sau de lucratorii uzinelor din strainatate ale firmelor americane, Hearst considera activitatea lor drept o amenintare pentru poporul american, un “, spune Dana Frank, care adauga ca aici isi au originea manifestari extreme ulterioare, de genul distrugerii cu barosul a masinilor Toyota in semn de protest fata de invazia produselor japoneze.

Alti critici ai campaniilor nationaliste combat ideea lor cu argumente filozofice. Publicistul Harry Binswanger considera ca “americanismul” inseamna in primul rand liberalism si piata libera, respectiv intelegerea avantajelor comertului international.

Pe de alta parte, americanism inseamna individualism, valorizarea identitatii persoanei, in timp ce premisa “Buy American” este colectivismul, unde individul capata identitate numai prin apartenenta la grup – in cazul de fata, la natiune.

Concluzia lui Binswanger este transanta: tocmai conceptul “Buy American” este ne-american, in timp ce o adevarata atitudine patriotica presupune din partea cetateanului american un comportament capitalist si individualist: sa cumpere ce e mai bun acolo unde gaseste ce e mai bun.