Martin Wolf, FT: Impactul austerității fiscale în zona euro

Inspirat de blog-ul lui Paul Krugman, laureat al premiului nobel, de pe site-ul publicației New York Times în care tratează austeritatea și creșterea economică în zona euro, editorialistul Martin Wolf de la Financial Times încearcă să facă o analiză proprie a situației utilizând cele mai recente date de la Fondul Monetar Internațional (FMI). Concluzia lui este că nu există nicio dovadă că prin constrângerile fiscale se poate stimula creșterea economică astfel încât să se amortizeze efectele directe ale scăderilor economice.

Pentru a putea face previziuni pentru 2012, Wolf a considerat două variabile: constrângerea fiscală ca modificarea procentuală a deficitului structural (sau ciclic-ajustat) guvernamental din 2008, anul crizei, și creșterea economică ca modificare procentuală din PIB, din 2008 până în 2012. El pornește de la premisa că modificarea reprezintă mai degrabă rezultatele politicii aplicate, decât efecte ciclicității.

Rezultatul analizei: cu cât este mai mare constrângerea structurală, cu atât este mai mare și modificarea procentuală a PIB-ului. El a calculat că fiecare punct procentual al constrângerii structurale fiscale reduce PIB-ul cu 1,5% față de nivelul avut în 2008. Astfel, ajustarea bugetară de 8 puncte procentuale din Grecia a micșorat PIB-ul țării cu 12%.

Pe lângă faptul că prin rezultatul obținut se susține ideea că austeritatea nu ajută la relansarea economică, cel puțin în condițiile actuale, această analiză mai surprinde două aspecte. În primul rând, economiile din Malta, Franța și Germania au evoluat surprinzător: au crescut în pofida austerității. Însă constrângerile fiscale din Franța și Germania sunt minime, la fel ca și creșterea lor economică. În al doilea rând, economiile Olandei și Finlandei au scăzut ușor, cu toate că măsurile fiscale nu au fost restrictive. Astfel, dintre cele 15 țări analizate, doar cinci indică o relație surprinzătoare între constrângerea fiscală și creșterea economică. În ceea ce privește constrângerile fiscale din Grecia și Irlanda, acestea au fost într-adevăr foarte mari.

Așadar nu există nicio dovadă că prin austeritate se poate stimula creșterea economică astefel încât să se compenseze efectele directe ale scăderilor economice. Scăderile economice mici duc la recesiune, iar scăderile mai abrupte duc la depresiune. Mai mult, performanța generală a economiilor din zona euro între anii 2008 și 2012 este slabă. S-a estimat că doar șase economii ale zonei euro vor înregistra creșteri economice: Austria, Belgia, Franța, Germania, Malta și Slovacia, menționează Wolf.

El concluzionează că, dat fiind numărul mare de state care ar putea face ajustări fiscale în următorii ani, este probabil ca economiile lor să scadă. Însă cât timp va rezista “lipiciul” politic în aceste circumstanțe este o problemă interesantă, spune editorialistul la sfârșitul analizei.