Masuri inovative pentru evitarea crizei bancare in Germania

Autoritatile germane au anuntat ieri un program mai putin obisnuit pentru sprijinirea sistemului bancar, aflat in cea mai grava criza de la cel de-al doilea razboi mondial. Acesta vizeaza credite in valoare de 50 de miliarde de euro, informeaza presa internationala.
Programul propus ieri de guvernul german urmareste ca o banca ce beneficiaza de sprijinul si garantia guvernului, Kreditanstalt fur Wiederaufbau (KfW), sa preia creditele bancilor intr-un fond comun dupa care le va vinde mult mai avantajos, beneficiind de ratingul sau, triplu A.
Fondul adminstrat de KfW va fi creat in colaborare cu Deutsche Bank, Dresdner Bank, Commerzbank, HVB si DZ Bank. KfW va detine 20% din acest fond.
KfW va utiliza un procedeu cunoscut sub denumirea de securitizare, in mare voga in Statele Unite. Securitizarea presupune emisiunea de titluri de valoare acoperite cu incasari viitoare. In acest caz, incasarile viitoare sunt sumele care vor fi primite la rambursarea creditelor.
Planul propus de guvernul german este criticat de autoritatile de reglementare in domeniu ale Uniunii Europene, care se pregatesc sa inceapa o ancheta ampla a programului.
Mario Monti, comisarul european pe problemede protectie concurentei, s-a pronuntat vehement impotriva garantarii creditelor de catre bancile germane de stat. In ianuarie, el a ajuns la un acord cu guvernul german de a introduce treptat controversatele garantii de stat pentru bancile din sectorul public.Guvernul austriac a adoptat luna acesata masuri similare.
Bancile sustin ca ratingul de credit al KfW este doar un factor marginal, din moment ce fiecare transa de datorie securitizata primeste un rating de credit individual.
In februarie, s-a vehiculat o alta idee, aceea de a constitui o institutie care sa beneficieze de garantia statului si care sa preia si sa gestioneze cat mai eficient creditele neperformante ale sectorului.
Bancile germane au refuzat planul, argumentand ca un astfel de aranjament ar diminua prestigiul industriei bancare. Propunerea a starnit temeri serioase ca o criza bancara este iminenta, iar bancile s-au grabit sa se distanteze de proiect.
Bancile au insistat insa ca noul program nu este nici pe departe o reeditare a celui anterior. Ele au negat categoric ca acest nou fond ar putea include credite indoielnice. “Fondul nu va contine nici un credit cu un rating mai slab decat cel de investitie”, sustin bancherii.
Autoritatile au insistat de asemenea ca acest plan nu este echivalent cu programele “umilitoare” de salvare a sistemului bancar care au fost implementate in tari precum Japonia.
Volumul creditelor care urmeaza sa fie securitizate nu a fost inca stabilit, insa analistii spun ca noua entitate va domina cu siguranta piata securitizarilor din Germania, in extindere accelerata. Anul trecut, acesata piata s-a ridicat la 30 de miliarde de euro.
Entitatea creata va profita de noua legislatie fiscala, care urmeaza sa intre in vigoare vara acesata si care va permite transferurile de credite pentru evitarea impunerii fiscale.
Desi propunerile guvernului au fost intampinate cu apreciere de analistii bancari din Germania si din alte state, exista si avertismente ca nu va putea sa rezolve toate problemele sistemului financiar.

Securitizarea, o moda americana
Securitizarea este un procedeu foarte mult utilizat in Statele Unite pentru cresterea valorii activelor problematice.
Un fond in care sunt cumulate datoriile de pe cardurile clientilor, de exemplu, poate avea o bonitate semnificativ mai mare decat orice datorie individuala.
Acest tip de fond permite companiilor de carduri de credit sa-si vanda datoriile la un pret mult mai avantajos decat in orice alta varianta.
Tehnica a fost utilizata si de cantaretii rock cum ar fi David Bowie, care a vandut obligatiuni acoperite de castigurile sale sale viitoare.
In Europa, unde legislatia cu privire la acest gen de investitii este mai putin favorabila, tranzactiile se extind mai greu.