Medii transnaționale/ de Ziarul de duminică

Andra-Dina Pană

Europenizarea în media transnaționale

Editura Tritonic

Aderarea unui stat la Uniunea Europeană este însoțită obligatoriu de procesul de europenizare a întregului spațiu al noii entități teritoriale. O analiză a acestui proces cuprinde lucrarea Europenizarea în media transnaționale de Andra-Dina Pană.

„Lucrarea Europenizarea în media transnaționale elaborată de către doamna Andra-Dina Pană tratează o temă de actualitate: europenizarea societății în spațiul Uniunii Europene.” – e de părere Constantin Schifirneț pe coperta a patra. Autoarea identifică direcțiile principale de studiu ale unei tematici insuficient cercetate, asumându-și un demers nu lipsit de dificultăți și de aceea apreciem lucrarea sa ca o contribuție la studiul unei probleme relevantă științific. Aderarea unui stat la Uniunea Europeană este însoțită obligatoriu de procesul de europenizare a întregului spațiu al noii entități teritoriale. Analiza europenizării cuprinde cel puțin trei paliere: ce este, cum se produce și de ce are loc europenizarea. Transformarea structurilor sociale și instituționale din statele Uniunii Europene se produce prin acțiunea instituțiilor comunității europene asupra politicilor și deciziilor interne ale actorilor principali, și, din acest motiv, europenizarea se derulează concomitent cu adâncirea interdependențelor dintre statele europene. Există o diferență între integrarea europeană și europenizare. Integrarea este actul de întărire a influenței și puterii decizionale a comunității europene asupra instituțiilor locale, suveranitatea fiind transmisă de la nivel național la nivel european. Europenizarea înseamnă modificări esențiale în politicile naționale și în cadrul instituțional intern ca urmare a impulsurilor primite din partea instituțiilor comunității europene. Europenizarea este un proces complex și îndelungat, mai ales într-o țară ca România care a cunoscut, într-un interval destul de scurt, multe tranziții, nici una încheiată. România se confruntă cu probleme de integrare și de europenizare necunoscute, cărora trebuie să le dea răspuns conform cu cerințele noii poziții de membră a Uniunii Europene și situațiilor concrete din comunitatea autohtonă.”

Autoarea cercetează europenizarea în media transnaționale pornind de la realitatea transnaționalismului ca fenomen distinct în lumea contemporană. Studiul rolului mass-media are o dublă perspectivă: teoretică (construirea modelului dual al europenizării și definirea conceptului de mediaculturație europeană) și empirică (cercetarea construcției mediatice a Uniunii Europene).

Autoarea consideră utilă, pentru înțelegerea cadrului de funcționare a mass-media, cercetarea relației europenizării cu sfera publică europeană. Sunt examinate șase modele ale sferei publice europene identificate în literatura pe această temă: 1. modelul habermasian; 2. modelul sferei publice europene ca interconectare prin media a sferelor publice naționale; 3. modelul europenizării sferelor publice naționale prin crearea publicului transnațional; 4. modelul celor trei piloni; 5. modelul publicurilor; 6. modelul supranațional.