Mediu: Infrastructura de mediu, o piata de 30 de miliarde de euro

Din aceasta cifra, cea mai mare parte, respectiv 19 miliarde de euro, vor fi alocate lucrarilor de infrastructura care apartin domeniului de gospodarire a apelor, de la canalizari si statii de epurare pana la intarirea digurilor sau protectia zonei de coasta a Romaniei. Din cele aproape 30 de miliarde de euro, ponderea fondurilor europene este de numai 34%, restul urmand sa fie acoperit de la bugetul de stat sau prin imprumuturi externe.
“Domeniul gospodaririi apelor este unul foarte important, caruia i s-au alocat 19 miliarde de euro, din care 15 miliarde de euro pentru alimentare cu apa, canalizare si statii de epurare, 2 miliarde de euro pentru conformarea la directiva cu nitrati si tot 2 miliarde de euro pentru respectarea directivei privind substantele periculoase”, a declarat Lucia Ana Varga, subsecretar de stat in Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA).
Fondurile atrase de la Uniunea Europeana vor fi gestionate de MMGA, care le va transmite mai departe la nivelul administratiilor locale, in functiile de proiectele respective. Acest traseu a fost reglementat la nivel legislativ anul trecut, in urma adoptarii unei ordonante de urgenta care permite MMGA sa transfere banii pentru dezvoltarea proiectelor la nivelul administratiilor locale.
“Proiectele de infrastructura de mediu deschid o mare piata de munca pentru firmele de constructii, pentru ca in general aceste proiecte trebuie derulate de administratiile locale”, a explicat Varga.
“Marea provocare pe care am avut-o noi a fost ca pana acum nu a existat un cadru legislativ care sa ne permita sa putem sprijini autoritatile locale si la nivel financiar”, a spus subsecretarul de stat. Printre cele mai importante roluri ale ministerului este si cel de sensibilizare a opiniei publice, dar si de pregatire a functionarilor din administratiile locale in vederea dezvoltarii unor proiecte viabile, care sa fie avizate si sa atraga fonduri europene, si in vederea administrarii banilor obtinuti.
Mecanismul a fost deja testat prin 10 investitii majore, in valoare totala de peste 320 de milioane de euro, in proiecte privind alimentarea cu apa potabila, extinderea retelei de canalizare, construirea unor statii de epurare sau gestionarea deseurilor, in zone ca Alba, Vaslui, Ploiesti sau bazinul Crisului.
Raportul normal al contributiilor in ceea ce priveste fondurile europene este de 75% bani de la UE, 25% de la bugetul de stat. Proiectele de mare anvergura insa ar putea fi in unele cazuri executate numai cu bani de la bugetul de stat, pentru a nu intarzia derularea lor.
“Vor avea loc licitatii pentru proiectare si executie, astfel incat banii alocati vor fi cheltuiti. Anvergura proiectelor va fi foarte mare. De exemplu, vor trebui reabilitati sau construiti peste 1.500 de kilometri de diguri”, a explicat Varga.

500 milioane de euro pentru consolidarea falezei

O alta suma importanta, de aproape 500 de milioane de euro, va fi folosita pentru finantarea lucrarilor de stopare a eroziunii costiere si de consolidare a falezei litoralului romanesc. Proiectele sunt deja aprobate si urmeaza sa primeasca finantare de la bugetul de stat sau de la fondurile de dezvoltare. Conform MMGA, lucrarile de reabilitare ar putea incepe chiar anul acesta, dupa inchiderea sezonului estival.
Un alt exemplu de proiect foarte important este cel legat de managementul riscului la inundatii, care va trebui sa absoarba in perioada 2007-2009 circa 1,7 mild. euro. Banii vor fi folositi pentru lucrari de aparare impotriva inundatiilor, de colectare de torenti si de construire si tehnologizare a 41 de centre de comanda, 11 centre de interventie rapida si pentru montarea a peste 1.500 de sirene in avalul cursurilor raurilor principale, pentru a determina in timp util implicatiile fenomenelor meteorologice asupra mediului si a populatiei din regiune. Unul dintre cele mai importante capitole in strategia MMGA de a se conforma standardelor europene este cel legat de poluarea cu nitrati, adica de poluarea rezultata in urma infestarii apelor curgatoare cu reziduuri rezultate din tratarea culturilor cu ingrasaminte, asa-numita poluare agricola.
La aceasta ora legislatia europeana in vigoare privind normele de gospodarire a apelor a fost transpusa in totalitate in cea romaneasca. Problema cea mai mare o constituie insa mentalitatea cetatenilor si in special a agricultorilor. Daca pe de o parte suntem apreciati in UE pentru gradul ridicat de calitate a apelor din bazinul hidrografic, 85% avand o calitate a apei de gradul I sau II, restul de 15% reprezinta in continuare o problema foarte serioasa.
Pentru a limita fenomenul de poluare agricola, pe langa sanctiunile acordate de Garda Nationala de Mediu, fermierul care nu a respectat normele risca sa piarda orice fel de acces la fondurile europene. Nu este vorba insa numai de micii fermieri. Dupa cum afirma subsecretarul de stat Lucia Varga, este nevoie ca agentii economici sa realizeze ca investitiile in reducerea poluarii apelor la sursa sunt o prioritate.
O alta serie de proiecte foarte importante vor fi cele de asigurare a apei potabile in marile aglomerari urbane, in localitatile cu peste 100.000 de locuitori. Varga estimeaza ca pana in 2013 circa 236 de astfel de orase vor beneficia de retele extinse de aprovizionare cu apa potabila.

“Masterplan” pentru infrastructura de mediu

Rapiditatea, transparenta si eficacitatea derularii acestor programe au fost crescute prin trecerea managementului acestor fonduri sub responsabilitatea MMGA si nu a Ministerului Finantelor, ca pana acum.
Expertii de la Ministerul Mediului au convenit asupra alcatuirii unui “masterplan”, care imparte Romania in regiuni. Din moment ce fondurile UE sunt acordate la nivel regional si nu local, MMGA a continuat aceasta politica pentru a eficientiza distributia proiectelor si a banilor. Prioritare vor fi proiectele dezvoltate in centrele urbane cu peste 100.000 de locuitori. “Avand acest masterplan ne este mai usor sa stabilim zonele care necesita cel mai mult aceste investitii. Un aspect foarte important este capacitatea administratiei locale de a suporta costurile ulterioare terminarii investitiei, respectiv cele de intretinere. Trebuie ca populatia sa poata suporta costul apei”, a explicat Varga. Proiectele vor contine si un studiu de rentabilitate, care va exprima puterea financiara a zonei in acoperirea cheltuielilor legate de gestionarea acestei investitii.
Problema cea mai mare insa ramane cea a mentalitatii populatiei in ceea ce priveste normele de mediu. “Cel mai mult vom avea de muncit la schimbarea mentalitatii. Responsabilitatea unui mediu curat revine fiecaruia”, a concluzionat Lucia Varga, subsecretar de stat in Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor.