Megalopolisul de Banat

Cele mai bogate comune timisene, situate in apropierea capitalei Banatului, au venituri de zeci de miliarde ca urmare a dezvoltarii economice accelerate a zonei. De altfel, conform unor studii realizate la nivelul Uniunii Europene, se considera ca Romania are, in perspectiva, doua zone de dezvoltare metropolitana: Bucuresti si Timisoara. In urmatoarele decenii, un asemenea proiect, in care ar fi implicat si Aradul, ar putea duce la constituirea unei metropole cu un milion de locuitori in zona de vest a tarii si cu investitii de miliarde de euro.

Recent, reprezentanti ai administratiilor municipale si judetene din Arad si Timis, oameni de afaceri, arhitecti si istorici au luat in discutie un proiect de dezvoltare comuna al celor doua orase,

bazata pe o strategie de durata, care ar urma sa aduca beneficii considerabile acestei zone. In zona urmeaza sa se construiasca o autostrada, care urmeaza sa strabata cele doua judete, precum si un aeroport international regional, pentru a favoriza dezvoltarea in continuare a mediului economic. Pentru realizarea acestui deziderat, agreat de Uniunea Europeana, cei implicati sustin ca ar fi necesara o mai mare descentralizare, care sa favorizeze capacitatea decizionala locala, precum si un cadru legislativ adecvat care sa permita dezvoltarea unei zone metropolitane. Investitorii straini sunt de parere ca zona de vest este – dupa Bucuresti – cea mai atractiva pentru mediul de afaceri, fiind favorizata de pozitia geografica dar si de existenta unei maini de lucru calificate si a deschiderii spre Occident.

Un prim pas in acest proiect ar fi inglobarea comunelor periurbane in raza administrativa a celor doua orase, care presupune o dezvoltare controlata din punct de vedere urbanistic, urmand ca dezvoltarea acestora sa se exinda de-a lungul soselei care leaga Aradul de Timisoara. Inca din toamna anului 2004, printr-o hotarare a consilierilor judeteni, s-a decis infiintarea unui consiliu consultativ metropolitan al zonei Timisoara, avand la baza un concept de dezvoltare strategica pentru dezvoltarea economico-sociala. Acest lucru presupune, in primul rand, consultarea autoritatilor administrative din Timisoara si comunele periurbane in vederea amenajarii teritoriale si urbanismului, in vederea unei dezvoltari de perspectiva, estimata pe durata a cateva zeci de ani. In afara cooperarii in domeniul infrastructurii tehnico-edilitare, care presupune o strategie comuna de abordare a zonelor de dezvoltare urbana si armonizarea studiilor de amenajare a teritoriului, consiliul metropolitan vizeaza si obiective comune social-culturale, transport in comun sau zone de agrement, precum si atragerea a diverse resurse de finantare pentru materializarea unor proiecte prioritare.

Ambele orase s-au remarcat in perioada postdecembrista printr-o dezvoltare economica vizibil mai dinamica fata de orasele din restul tarii – cu exceptia Bucurestiului – multe proiecte readucand

pe tapet rivalitati mai vechi, generate de dorinta de hegemonie in zona de vest, dupa ce, mai ales aradenii au avut parte de diverse frustrari dupa instaurarea regimului comunist, ca urmare a unei impartiri administrative fortate facute dupa model sovietic, in raioane si regiuni, cand majoritatea fondurilor erau dirijate spre Timisoara, devenita capitala regiunii Banat. Actualele conduceri administrative ale celor doua municipii si judete considera insa ca interesele comune de dezvoltare a intregii zone trebuie sa devina prioritare, pentru a putea concura cu regiuni puternice din cadrul Uniunii Europene, acestea fiind mult mai numeroase si mai importante decat rivalitatile existente.

Pana la realizarea acestui megalopolis european, economia de tranzitie s-a dovedit deja benefica pentru unele comune banatene care au o pozitie geografica avantajoasa, aducand acestora bani care au fost folositi pentru cresterea bunastarii comunitatilor. Alte asezari, care nu beneficiaza de investitori aducatori de venituri, abia reusesc sa faca fata cheltuielilor obligatorii, lucrarile de anvergura pentru dezvoltarea comunelor fiind in faza de deziderat. In fruntea topului se situeaza comuna Giroc, care realizeaza cele mai mari venituri – 42 miliarde de lei vechi in 2005. Primarul Iosif Toma spune ca Girocul si-a adjudecat acest loc de vreo sapte ani, de cand au inceput sa se resimta urmarile investitiilor masive facute pe teritoriul administrativ al comunei. “Cu vreo zece ani in urma am observat ca cei care au fost improprietariti cu terenuri in prelungirea Caii Sagului, aflat la vremea respectiva in extravilanul comunei Giroc, au inceput sa-si vanda terenurile si am gandit ca acest lucru se poate valorifica, existand interes in zona pentru constructii industriale, dar si pentru case de locuit. Am intocmit un plan urbanistic zonal pe aproape 300 de hectare, cu o destinatie precisa a zonei, l-am introdus in planul urbanistic general si am extins intravilanul, astfel incat acum toate taxele si impozitele sunt incasate de Consiliul Local Giroc.”

Cu banii incasati au fost renovate scolile si gradinitele din comuna si din satul apartinator Chisoda. Dupa ce intreaga comuna a fost racordata la gaz, s-au facut investitii in reteaua de apa-canal, au fost pietruite drumurile si s-au amenajat trotuarele. Pentru anul acesta se preconizeaza extinderea retelei de apa si canalizare, asfaltarea celor 26,5 km de drumuri comunale, in cadrul unui program cu o durata de doi ani si dezvoltarea unei zone de locuinte spre padurea Girocului. Veniturile proprii pentru anul 2006 sunt estimate la peste 45 de miliarde de lei. “Impozitele pe casele de locuit sunt mici si avantajoase (aproximativ 350.000 lei/casa), avem bani din societatile productive, nu luam de la privati”, spune primarul, care se lauda ca, din 2001, in fiecare an s-au construit in medie cate 150 de case.

Bine orientata spre economia de piata este si comuna Sacalaz, care, in cursul anului trecut, a obtinut din venituri proprii peste 35 de miliarde ROL. “Avantajul nostru este ca facem parte din zona metropolitana. Lucrurile au intrat pe un fagas ascendent si, in cursul acestui an, speram sa atingem suma de 50 de miliarde din venituri proprii”, spune primarul Ilie Todasca. La Sacalaz, in cooperare cu CJT, s-a creat o zona industriala care se intinde pe o suprafata de 86 ha. Primaria a obtinut si finantarea unui proiect Phare in valoare de 5,5 milioane euro pentru realizarea infrastructurii pe 35 din cele 86 ha (electricitate, drumuri, apa si o retea de canalizare care va face legatura cu zona Ovidiu Balea din Timisoara).

“Pana acum, am concesionat teren la pretul de 4 euro/mp pentru 18 firme care au investit in zona. In cartierul rezidential, din totalul de 118 parcele, 30 de case au fost deja ridicate, alte 40 fiind deja in diverse stadii de constructie”, mai spune primarul Todasca. Acesta este convins ca politica administratiei locale va da roade. “Am concesionat teren la preturi mici pentru firme ca sa le atragem aici in zona, constienti fiind ca in anii urmatori vom trai din impozite”, adauga Todasca. In momentul de fata, in comuna Sacalaz functioneaza 85 de firme. In zona, valoarea de piata a pamantului este de aproximativ 25 de euro/mp.

Comuna Ghiroda se situeaza pe al treilea loc, cu cele 30,1 miliarde de lei vechi realizate anul trecut din venituri proprii. Acestea vor creste considerabil, gratie taxelor si impozitelor platite din acest an la Primaria Ghiroda de Aeroportul International Timisoara. In ultimii sase ani, taxele si impozitele platite de aeroport pentru cladiri, terenuri si mijloace auto, cuprinse intre 1,5 miliarde si 2,4 miliarde de lei, au fost platite Primariei Giarmata. Florica Bejenariu, contabil-sef al Primariei Ghiroda, spune insa ca nu au fost incasate cotele de impozit pe venit, astfel incat contributia aeroportului la bugetul Ghirodei este estimata, pentru acest an, la aproximativ 5-6 miliarde de lei.

O alta sursa importanta de venituri ale comunei o reprezinta numeroasele vile, dar mai ales societati comerciale construite pe teritoriul administrativ al Ghirodei, precum si introducerea taxei pe terenuri concesionate. Totodata, construirea centurii ocolitoare a Timisoarei, care trece pe langa satul Giarmata Vii, a atras numerosi investitori in zona. Cea mai mare parte a banilor a fost folosita pentru modernizarea institutiilor publice si refacerea podurilor in urma inundatiilor de anul trecut, in continuare fiind preconizata finalizarea retelei de apa si a canalizarii la Giarmata Vii, unde se intentioneaza si construirea unui spatiu administrativ.

Situata la doar un kilometru de Timisoara, Dumbravita este de cativa ani una dintre cele mai infloritoare comune din judet, realizand anul trecut venituri de peste 26 de miliarde ROL. Cu acesti bani, ea se situeaza pe locul patru in top. In 2005 , primaria din Dumbravita a eliberat 945 certificate de urbanism si 465 autorizatii de constructii. Impozitele pe cladiri, impartite pe mai multe zone, si taxele notariale imbogatesc veniturile proprii ale comunei, mai ales ca cei care detin proprietati pe teritoriul acesteia sunt buni platnici. In momentul de fata, Dumbravita si-a marit zestrea de case, ajungand la cifra de 1200.

“Faptul ca nu avem industrie care sa polueze atmosfera, apropierea de Padurea Verde, drumurile, utilitatile (canalizare, curent electric, retea de apa, gaz, telefonie si cablu), au facut ca numarul de case sa creasca de la an la an”, explica primarul Szilagyi Geza. Impozitul pe casa si teren intr-o zona medie ajunge la 2 milioane de lei, in timp ce, in cartierele rezidentiale, suma poate depasi 4 milioane de lei. Anul trecut, o buna parte din bani au fost investiti in amenajarea scolii si a gradinitei la standarde occidentale. Acum se lucreaza deja la drumuri si la pavarea trotuarelor. Muncitorii sunt angajati ai primariei, eliminandu-se astfel unele cheltuieli inerente prin angajarea unor firme. Tot primaria plateste personalul didactic care supravegheaza elevii si prescolarii dupa terminarea programului, ceea ce a facut sa creasca numarul de copii.

La polul opus al clasamentului se afla comunele ale caror primarii de-abia gasesc fonduri pentru subzistenta. Aflate la distante mari fata de Timisoara si neatractive pentru investitii, in buna parte din cauza lipsei de infrastructura, acestea realizeaza venituri proprii mai mici de un miliard de lei vechi, bani care abia ajung pentru unele reparatii curente. Pe ultimele locuri se situeaza comunele Bogda, Curtea, Ohaba Lunga, Becicherecu Mic si Secas. Primarul comunei Becicherecu Mic spune insa ca veniturile proprii vor creste ca urmare a vanzarii prin licitatie publica a unor terenuri din domeniul privat al comunei, iar alti primari spera sa-si sporeasca veniturile prin modificarea legislatiei, primariile urmand sa incaseze si impozitele stabilite pentru terenurile extravilane.