Versiunea completă
Ziarul de Duminică

Melancolie cu Diana Serghiuță/ de Claudio Scorretti

Muzeul de Artă din Arad a inaugurat vineri, 22 mai, în Sala Ovidiu Maitec, a treia expoziție personală a Dianei Serghiuță: Melancolia, un eveniment care aduce în atenție una dintre cele mai originale și puternice voci în peisajul noii generații de tineri artiști români.

Ziarul de Duminica · 28 mai 2015 · 4 min de citit

Muzeul de Artă din Arad a inaugurat vineri, 22 mai, în Sala Ovidiu Maitec, a treia expoziție personală a Dianei Serghiuță: Melancolia, un eveniment care aduce în atenție una dintre cele mai originale și puternice voci în peisajul noii generații de tineri artiști români.

Când Diana Serghiuță își prezenta expoziția Inconștientul în direct, la Galleria Machina din Rieti (Italia), în 2013 – primul ei solo show în străinătate – era evident la acel moment, așa cum notam atunci, în calitate de  curator al expoziției, că o epidemie metamorfotică, dată de fascinația transformării corpurilor, pe fondul explorării feminității și a maternității, era una dintre dominantele lucrărilor artistei. Cu noua serie de lucrări, cuprinse în expoziția Melancolia, găzduită de Muzeul din Arad, Diana continuă studiul corporalității feminine și materne, în zona, și mai pregnantă acum, a proximității și suprapunerii între figura umană și animalieră. Nu pare să existe, în viziunea artistei, o limită clară a diferenței între uman și animal, corpul feminin continuă să fie expus unei irezistibile și stranii tentații de metamorfozare.

Ceea ce marchează, înainte de toate, diferența față de expoziția anterioară este apariția măștii: dacă în lucrările anterioare Diana își focaliza atenția asupra unei metamoforze in progress – care părea să aibă loc chiar sub ochii cititorului –, acum  artista ne invită la un nou episod: acela în care transformarea tocmai a avut loc! Masca animalieră, primitivă și angoasantă, acoperă personajele feminine ale picturilor Dianei, pentru a le transforma în figuri ancestrale și dionisiace, cu intenția declarată de a explora „lumea stranie născută din echilibrul delicat dintre traiectoria istoriei personale și imaginarul inconștientului”.

Marea noutate a expoziției de acum își are originea într-o subtilă strategie a contrapunctului, care formează, de altfel, unul dintre punctele de forță ale conceptului de realizare a întregii serii de lucrări. Astfel, spectatorul va avea surpriza unei alternanțe continue între diferitele „calități de fragilitate” ale corpurilor, așa cum le numește artista: măștile monstruoase, enorme, care depersonalizează și sufocă feminitatea, transformând corpul într-o entitate „grea” de spaime ancestrale, alternează cu lucrări în care protagonistă este, dimpotrivă, corporalitatea în dimensiunea ei de maximă fragilitate și transparență.

Foarte interesantă este această dublă față a corpurilor în lucrările Dianei. Privind contururile diafane din unele lucrări, ai senzația că ele nu au fost atinse, ca celelalte, de epidemia transformării: ceva care ține de miracol le-a salvat, sau poate că ele se află acum într-un stadiu posterior metamorfozei, unul complet spiritualizat. De altfel, artista însăși, vorbind despre diferitele grade de studiu ale corpului, susține că „trupurile nu au cu adevărat o greutate a lor, acestea sunt translucide și fragile”.

Dacă ar fi să căutăm un fir roșu al interpretării lucrărilor care compun prezenta expoziție, una dintre pistele de luat în seamă este, fără îndoială, acest contrapunct între greutatea materială și progresiva de-corporalizare a personajelor. Terenul de lucru favorit al Dianei rămâne, desigur, inconștientul, matricea din care pornesc fantasmele și narațiunile misterioase despre o lume mereu borderline, invadată de creaturi bizare, dar și de contururi vaporoase, unde locul micilor monștri pare să fie luat de minuscule și vaporoase elemente vegetale.

Aceeași tehnică a contrapunctului insinuează o tensiune atent monitorizată între tehnica de maestru clasic și forța atât de contemporană a imaginarului cu care lucrează artista. Este, de altfel, ceea ce asigură insolitul și marca unică Diana Serghiuță: cu această expoziție, artista face un pas mai departe, decisiv, în afirmarea unei direcții proprii și insolite de relaționare cu experimentalismul actual – pe zona de imaginar, mai ales – al artei contemporane.

Diana Serghiuță s-a născut în 1985 la Brașov, trăiește și lucrează la Arad. Este absolventă a programelor de licență și masterat din cadrul Facultății de Arte Plastice și Design, secția Pictură, Surse și resurse ale imaginii, Universitatea de Vest din Timișoara, la clasa prof. Carol David. În prezent, este doctorand al aceleiași universități.

Expoziții personale:

2014  Melancolia, Muzeul de Artă Arad, România

2013 Inconștientul în direct, Galleria Machina, Rieti, Italia

2011 Viziuni ale reveriei, Galeria Calina, Timișoara

Citește și