Mentalitatea românilor/ de Ziarul de duminică

Sandra Pralong

Cum schimbăm mentalitatea?

25 de ani în România

Eseuri

Editura Polirom

Colecția „Ego. Publicistică”. Volumul a fost lansat la Târgul Internațional de Carte Gaudeamus (19-23 noiembrie 2014) și a ocupat locul 2 în topul de vânzări al editurii.

Cum schimbăm mentalitatea? Iată întrebarea la care încearcă să răspundă Sandra Pralong în această carte-caleidoscop, ce reunește texte apărute în diverse publicații românești și internaționale în ultimii 25 de ani. E recompusă astfel evoluția României pe parcursul unui sfert de veac, din perspectiva unei românce care s-a întors în țară în anii ’90, după o bogată și semnificativă experiență de viață și profesională în Occident. Plasându-și de multe ori problematica într-un context mai larg, european ori al țărilor foste comuniste, autoarea abordează teme dintre cele mai variate, de la probleme sociale și societate civilă la valori democratice, etice sau globalizare.

„Această carte este despre România și români: despre cum am putea gândi diferit ca să trăim mai bine. Nu doar individual, ci mai ales colectiv, ca o comunitate. Este o carte despre unde suntem după 25 de ani de la moartea lui Nicolae Ceaușescu și despre cum am putea fi de acum încolo, ca să devenim o societate într-adevăr deschisă, creativă și prosperă.” (Sandra Pralong)

Născută la București și crescută în Elveția și în Statele Unite ale Americii, Sandra Pralong (Budiș pe numele de fată) se întoarce în România la începutul anului 1990 pentru a pune bazele Fundației Soros pentru o Societate Deschisă, pe care o conduce până în 1993, finanțând începuturile societății civile în România și Moldova. În 1989, înainte de a reveni în țară, Sandra Pralong trăia la New York, unde era director al săptămânalului Newsweek. De la București, colaborează cu CNN International și contribuie la deschiderea canalului de televiziune față de jurnaliștii din Europa Centrală și de Est, iar în 1994, la Praga, pune bazele unei agenții de știri video. Revine în România în 1998 pentru a deveni consiliera președintelui României, responsabilă de relația cu românii de pretutindeni și comunicare internațională, iar în 2000 creează, la București, Synergy Communications, care oferă consiliere în domeniul strategiei unor companii precum Dacia-Renault, Erste Bank, Google etc. și organizații precum ONU, UNICEF, OCDE, Banca Mondială, Comisia Europeană etc.

În 2002 este chemată să conducă departamentul de comunicare regională al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în cele 27 de țări foste comuniste. Se întoarce din nou în România în 2006 și, cu profitul de la Synergy Communications, înființează propria fundație, SynergEtica – Împreună suntem buni!, din dorința de a le insufla tinerilor români bucuria eticii, a civilității și a bunei-cuviințe. În 2007, Comisia Europeană o invită să facă parte din grupul celor zece intelectuali europeni care reflectează asupra provocărilor multilingvismului în Uniunea Europeană, iar în 2008 este numită Ambasador al Bunăvoinței pentru Anul European al Dialogului Intercultural. În 2009 creează, la București, „Ambasada Artelor”, pentru a promova contribuția culturii românești la patrimoniul european.