Mica batalie a dividendelor de la SIF-uri

Perioada in care cele cinci societati de investitii financiare hotarasc nivelul dividendelor pe care le vor plati anul acesta actionarilor nu este lipsita nici anul acesta de divergente intre conducerile SIF-urilor si actionari. In asteptarea unei decizii privind pragul de detinere, acestia din urma cer dividende mai mari decat cele propuse de SIF-uri, iar cifrele par sa spuna ca actionarii au toate motivele sa ceara mai multi bani.

Istoria din ultimii 11 ani a SIF-urilor, de cand acestea acorda dividende, arata ca sefii SIF-urilor au avut tendinta clara de a tine tot mai multi bani din profituri in propria ograda, in timp ce actionarilor le revine aproape an de an tot mai putin din castigul pe anul anterior, chiar daca in termeni nominali dividendele au inregistrat cresteri.

Incepand de la infiintare SIF-urile au dat parti din ce in ce mai mici din profit drept dividende actionarilor. Daca in urma cu 11 ani, SIF Muntenia platea 94% din profit sub forma de dividende actionarilor, iar media ratei de distributie a dividendelor era de 77% in randul SIF-urilor, anul trecut rata medie a dividendelor repartizate a ajuns la 26% si s-ar putea situa pentru al doilea an la rand sub 30% anul acesta daca SIF-urile vor repartiza dividende conform propunerilor actualelor conduceri.

Una din cele mai simple metode de evaluare a unei companii are ca baza randamentul dividendului si asteptarile privind dividendele platite in anii urmatori, pornind de la ideea ca valoarea unei companii este data de ceea ce va reusi sa le plateasca actionarilor in viitor. Din acest punct de vedere SIF-urile nu arata prea bine. Dividendele nete reprezinta circa 3% din preturile actuale de tranzactionare, fata de o dobanda bancara de 7%, iar sefii SIF-urilor par sa se lase tot mai greu convinsi sa isi recompenseze actionarii cu cash.

Decizia actionarilor privind nivelul dividendelor pe care ar trebui sa le plateasca SIF-urile este simpla: pot SIF-urile sa administreze banii actionarilor mai bine decat ar putea sa o faca ei insisi? Parerea majoritatii investitorilor spune ca nu: SIF-urile sunt tranzactionate in prezent la circa jumatate din valoarea lor contabila. Astfel, un leu platit investitorilor sub forma de dividend valoreaza pentru acestia tot un leu, in timp ce un leu ramas sub administrarea SIF-urilor valoreaza pe bursa, conform preturilor actiunilor SIF doar 50 de bani.

Din acest punct de vedere este greu de inteles de ce unele dintre SIF-uri cocheteaza chiar cu ideea unei majorari de capital cu numerar de la actionari, pentru ca operatiunea ar injumatati probabil instantaneu valoarea fiecare leu adus de actionari in contul SIF-urilor.

Prin scaderea aproape an de an a cotei de profit repartizate actionarilor ca dividende, sefii SIF-urilor au reusit sa isi demonteze singuri argumentul care ii convingea probabil cel mai bine pe politicieni sa mentina un prag strans de detinere la SIF-uri: acela ca SIF-urile sunt “o forma de protectie sociala”, pentru ca ar distribui dividende catre “peste 9 milioane de actionari”.