Michael Bar-Zohar - Shimon Peres. The Biography

Random House, 2007
Statul evreu detine doua reactoare atomice, la Dimona si Nahal Sorek. Oficial, ambele instalatii sunt destinate cercetarii, dar specialistii sustin ca centrul de la Dimona ar fi produs destul material de fuziune pentru fabricarea unui numar cuprins intre 80 si 200 de focoase nucleare de la sfarsitul anilor ’60. Israelul nu discuta deschis despre arsenalul sau atomic in virtutea politicii sale de “ambiguitate”, menita sa descurajeze statele rivale din regiune si sa evite cursa inarmarilor. Totusi, in iulie 1998, Shimon Peres a dezvaluit ca Israelul detine arma nucleara. Era pentru prima data cand un lider israelian recunostea ca statul evreu poseda capabilitati nucleare. Intr-o conferinta de presa sustinuta la Amman, referindu-se la acordurile de la Oslo privitoare la autonomia palestiniana, semnate in 1993 de Israel si de Organizatia pentru Eliberarea Palestinei, el a simtit nevoia sa se destainuie. “Nu am creat aceste arme nucleare pentru a provoca o Hiroshima, ci pentru a ajunge la Oslo”, a declarat Peres, spre stupoarea asistentei.
Peres, care si-a castigat reputatia de “mesager al pacii”, jucand un rol major in incheierea acordurilor de la Oslo, a obtinut in 1994 premiul Nobel pentru Pace, pe care l-a impartit cu Yitzhak Rabin si cu liderul palestinian Yasser Arafat.
Dar istoricul israelian Michael Bar-Zohar ii atribuie, in cartea sa Shimon Peres. Biografia, si meritul principal in transformarea Israelului in singura putere nucleara din Orientul Mijlociu. In octombrie 1957, cabinetul israelian a decis sa construiasca un reactor nuclear secret la Dimona, in desertul Negev, capabil sa produca plutoniul necesar armelor atomice. Reactorul a fost realizat in urma colaborarii cu Franta. In 1957, Shimon Peres a semnat chiar, la Paris, cu premierul francez Maurice Bourges-Maunoury, un tratat secret pentru a produce in comun o bomba nucleara. Pactul a fost anulat ulterior, dar, gratie sprijinului Frantei, Israelul si-a putut ridica centrala nucleara de la Dimona, dupa modelul celei de la Saclay (din apropiere de Paris). Cartea lui Michael Bar-Zohar descopera secretul lui Pollichinelle. Insusi Shimon Peres a marturisit, in noiembrie 2001, intr-un documentar difuzat de televiziunea israeliana, amanuntele acestei afaceri. In documentarul Bomba ascunsa, difuzat de televiziunea israeliana, Peres a povestit ca Franta a acceptat sa furnizeze nu numai un reactor nuclear, dar si uraniu, in timpul conferintei de la Sevres, din octombrie 1956, in urma unor negocieri secrete intre cele doua tari referitoare la pregatirea operatiunii Suez impotriva Egiptului.