Micii riscă să dispară de pe grătare din cauza unor norme ale UE

Micii, unul dintre cele mai răspândite produse din carne proaspătă procesată din România cu vânzări de 50 milioane de euro anual, riscă să dispară de pe piață începând cu luna iunie ca urmare a intrării în vigoare a unui regulament european care interzice folosirea în compoziția acestui produs a carbonaților de sodiu, dar și a unui conservant și a unui antioxidant.

Cei trei aditivi alimentari sunt elementele esențiale în rețeta de preparare a micilor. Astfel, sub risc se află un segment de business atacat de procesatori precum CrisTim, Elit Cugir, Agricola Bacău sau Dolly-Com.

În replică, procesatorii români de carne au înaintat Comisiei Europene o cerere prin care solicită introducerea produsului pe lista celor considerate tradiționale pentru ca astfel să poată folosi aditivi interziși în cazul produselor „de serie“. Această soluție a fost folosită în Spania și Franța în cazul Chorizo și al cârnaților pentru miculdejun.

„Procesatorii din piață au stocuri pentru întreaga vară, așa că nu vor fi probleme în piață, sunt suficienți mici. Rețetele pot să fie și schimbate, dar facem și o cerere de derogare către Comisia Europeană“, spune Iulian Căzăcuț, general manager al Dolly-Com, care a vândut în 2012 mici de 4 milioane de euro.

Piața locală a micilor s-a ridicat anul trecut la apropximativ 22.000 de tone, din care 72% au fost acoperite de vânzările din retailul modern.

Practic, anul trecut consumul de mici pe cap de locuitor a fost de aproximativ 1,1 kilograme. Consumul mediu total de carne este pe piața locală de aproximativ 60 kilograme pe cap de locuitor anual.

Piața micilor se află sub risc încă de la sfârșitul anului 2011, atunci când Uniunea Europeană a publicat un regulament privind folosirea aditivilor alimentari. Situația a intrat abia recent în lumina reflectoarelor în contextul în care acest regulament va intra în vigoare începând cu luna iunie.

Deși, potrivit prevederilor legale, de la 1 iunie producția de mici sub actuala rețetă este interzisă, produsul este puțin probabil să dispară definitiv de pe rafturile magazinelor.

Ștefan Pădure, directorul executiv al Asociației Române a Cărnii, spune că în acest moment organizația a înaintat către Comisia Europeană două cereri pentru a reintroduce „în legalitate“ micii și că estimează că în șase-opt luni se va obține unda verde de la Comisia Europeană.

„Asociația a trimis un document tehnic către comisie, dar este puțin probabil ca această petiție să fie aprobată. Cea de-a doua metodă, cu șanse foarte mari de reușită, este introducerea micilor în lista produselor tradiționale pentru a putea folosi rețeta originală. Vom arăta că în spatele produsului se află o poveste.“

Într-o scrisoare a Asociației Ro­mâne a Cărnii înaintată Autorității Naționale Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) se arată că cel mai vechi document în care se face referire la micii românești este din 1920.

Mai mult, autoritățile de la Bruxelles s-au angajat ca în următorii doi ani să nu facă controale în statele membre pe tema acestui regulament.

Exporturi sub semnul întrebării

Micii sunt și un produs pe care procesatorii români l-au trimis în ultimii ani la export. Livrările de mici în străinătate s-au ridicat anul trecut la aproximativ 7-10 milioane de euro, ceea ce înseamnă aproximativ jumătate din exporturile de cârnați și cârnăciori de anul trecut, potrivit datelor din piață. Principalele piețe pe care ajung micii românești sunt cele din Italia și Spania, acolo unde sunt marile comunități de români. „Procesatorii români vând mici și în străinătate. Afacerea cu mici are și o componentă foarte importantă de export pentru că vânzările se fac către comunitățile mari de români din vestul Europei. Sper să nu ne dăm în cap singuri“, mai spune Ștefan Pădure.