„Milionarele” de la Bookfest/ de Elisabeta Lăsconi

Din avalanșa de nume noi oferite cititorilor la Bookfest 2011, se disting trei scriitoare prima oară traduse la noi, “milionare” în tiraje uimitoare, care continuă să crească: o debutantă spaniolă – María Dueñas, o prozatoare germană – Julia Franck, al cărei roman zguduitor a avut impact teribil asupra criticii și publicului, o autoare indiană – Anita Nair, faimoasă pe marile piețe de carte, cu mai multe romane traduse în numeroase limbi.

Romanul Maríei Dueñas – “Iubirile croitoresei” a fost cartea anului 2010 în Spania, la noi a apărut de câteva luni, are alt titlu în original – “Timpul între cusături”. Primul titlu semnalează experiența esențială din viața unei tinere care o silește să schimbe casa și orașul în care trăiește, felul de viață, relațiile cu ceilalți. Sira trece prin iubiri ce-i răvășesc existența simplă și liniștită, iubiții se schimbă, rămâne doar un lucru statornic: talent rar la croit și cusut, ce o transformă dintr-o ucenică dăruită în croitoreasă inventivă, capabilă să deschidă o croitorie de lux și să facă spionaj de mare clasă.

Titlul original bate spre subterana romanului, ce desface marea pânză a istoriei spaniole și scotocește dedesubturile, dezvăluind secretele războiului civil, relațiile complicate dintre apropiații lui Franco, biografii și portrete ale luptărilor din umbră. Este cazul Rosalindei Fox (clienta și prietena bună a croitoresei, iubita guvernatorului din Tetuan, devenit apoi ministru în guvernul lui Franco), agent de influență cu rol decisiv în victoria Angliei.

Istoria constituie și fundalul romanului “Femeia din amiază” de Julia Franck, distins cu prestigiosul Deutscher Buchpreis, tradus în 35 de țări, marele roman al anului 2007 în Germania. Julia Franck realizează cronica unei jumătăți de secol german, văzută prin viața unei tinere femei, sentimentele și experiențele ei stau toate sub semnul tragediei. Helene are parte de suferințe în toate relațiile firești: tatăl întors invalid din Primul Război Mondial se stinge de cancer, mama alunecă într-o nebunie stranie, sora ei cea iubită este morfinomană și lesbiană. După moartea tatălui, mătușa Fanny, care aparținea burgheziei evreiești intelectuale din Berlin, le primește pe cele două surori. Helene descoperă poezia și filosofia, dar ajunge să se dedubleze: ascensiunea nazistă o obligă să ia alt nume, Alice, și o genealogie conformă cu pretențiile purității rasiale.

Necazurile se tot abat asupra ei: îl pierde pe bărbatul iubit, se căsătorește cu altul, inginer și bun german, dornic să facă din ea o “ariană”, care o părăsește, așa că își crește singură copilul, îndură ororile războiului și ia decizia cumplită ca mamă: își părăsește fiul într-o gară din est. Autobiografismul romanului aici își are miezul: fiul părăsit este chiar tatăl scriitoarei, care a aflat foarte târziu adevărul și a investigat trecutul familiei.

Al treilea roman, “Cele nouă chipuri ale inimii” de Anita Nair țese puzderie de povești, ce împletesc destinele a patru personaje: istoria lui Cristopher Stewart, autor de romane de călătorie, care vine în India, ca să-l cunoască pe Koman, celebru dansator de kathakali, despre care intenționează să scrie o carte, însă o descoperă pe nepoata acestuia, Radha, și o iubire pasională, toate urmărite atent de soțul tinerei femei, Shyam. Vocile alternează și narează pe rând experiențele din prezent, evocă trecutul plin de surprize. Fiecare personaj ascunde sau caută ceva, cititorul se trezește dus din surpriză în surpriză.

Saturat de atmosfera Keralei, de mitologia indiană, romanul pătrunde în misterul dansului sacru și reînvie epopeile indiene, descrie amalgamul contradictoriu de credințe și tradiții, ce provoacă tragedii cu efect asupra mai multor generații. Excepțională povestitoare, Anita Nair și-a construit cartea pe suita sentimentelor exprimate în dans, ele compun cele nouă chipuri ale inimii dezvăluite prin dansul ficțiunii. Un roman căruia nouă superlative nu-i exprimă farmecul unic!

María Dueñas, Iubirile croitoresei, traducere din limba spaniolă și note de Ileana Scipione, Editura Polirom, 2011, 608 pagini.

Julia Franck, Femeia din amiază, traducere din limba germană de Ramona Trufin, Editura Humanitas fiction, 2011, 380 pag.

Anita Nair, Cele nouă chipuri ale inimii, traducere din limba engleză de Ioana Jelea, Editura Leda, 2011, 544 pag.

ELISABETA LĂSCONI, eseist și critic literar. Absolventă a filologiei bucureștene (1980), doctorat susținut în 1998 cu o teză despre Sorin Titel, publicată în două cărți (“Oglinda lucioasă, oglinda aburită”, Ed. Amarcord, 2000; “Sorin Titel, Ciclul bănățean”, Ed. Univers, 2000). Colaborări la revistele Adevărul literar și artistic, Caiete Critice, Cultura, România literară, Viața Românească.