Ministerul Finantelor s-a trezit ca datoria publica creste prea repede

Finantele s-au trezit ca datoria publica incepe sa scape de sub control, ritmul de crestere fiind destul de alert. Ministrul finantelor Gheorghe Pogea a declarat ieri pentru prima data ca ritmul de crestere al datoriei publice este periculos fara masuri de consolidare fiscala, sustinand ca problema principala este in prezent deficitul bugetar.

Potrivit celor mai recente raportari, soldul datoriei publice a ajuns in august la 138,2 mld. lei, cu aproape 30% peste nivelul de anul trecut. Exprimata in euro, datoria a fost de 33 mld. euro, in urcare cu 20%. Datoria publica a crescut intr-un ritm rapid in acest an, in conditiile in care statul s-a imprumutat masiv atat de la institutiile financiare internationale, cat si de la bancile locale pentru a compensa scaderea veniturilor bugetare, in absenta unor masuri de reducere a cheltuielilor bugetare.

“Problema principala a Romaniei este lipsa unei viziuni pe termen mediu si absenta unui program clar de ajustare fiscala, ambele corelate. Pe de o parte, politicile fiscale si salariale prea laxe au determinat cresterea deficitului la niveluri nesustenabile, iar managementul prost al datoriei publice a dus la blocarea partiala a economiei, prin crearea de arierate, si la cresterea considerabila a cheltuielilor cu dobanzile”, apreciaza Nicolaie Chidesciuc, economistul-sef al ING Bank.

Situatia imprumuturilor publice devine serioasa, iar constientizarea acestei probleme de catre autoritati este un pas inainte, insa ramane de vazut daca si ce masuri concrete de ajustare fiscala vor fi aplicate, si mai ales cand vor fi aplicate.

Deficitul bugetar a urcat la 5,2% din PIB dupa noua luni, principala problema fiind alocarea unor sume foarte mari pentru cheltuieli sociale si pentru salarii, care reprezinta aproximativ doua treimi din cheltuielile publice totale.

Finantele estimeaza pentru acest an o crestere de patru ori a serviciului datoriei publice comparativ cu anul trecut, la 57,2 mld. lei – din care 51,2 mld. lei reprezinta rate de capital, iar 6,2 mld. lei sunt dobanzi si comisioane.

La nivel european si chiar mondial devine ingrijoratoare cresterea alerta a datoriilor publice, in urma masurilor de urgenta si a fondurilor injectate pentru a ajuta economiile sa iasa din recesiune.

Potrivit unei analize a Comisiei Europene, datoria publica cumulata a statelor din UE ar putea urca la 100% din PIB pana in 2014, daca guvernele nu vor lua masuri ferme pentru a stimula disciplina fiscala.

Insa, in ciuda temerilor privind escaladarea rapida a datoriei publice, liderii guvernelor din UE au stabilit ca eforturile privind consolidarea fiscala trebuie amanate pana in 2011 din cauza revenirii fragile a economiei europene.

In 2007, datoria publica a statelor din zona euro se ridica la doar 66% din PIB, peste tinta de 60% impusa de Tratatul european tarilor ce vor sa adopte moneda euro.

Ce ramane de facut?

“Trebuie luate masuri – mare parte deja incluse in acordul cu FMI – care sa permita reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB cat mai repede si angajamentul in aceasta directie din partea fortelor politice trebuie sa fie ferm!”, sustine Chidesciuc.

Mai mult, trebuie inteles ca o politica fiscala sanatoasa este singura cale de urmat in cazul Romaniei. “Ideile ca deficitele bugetare mari ajuta cresterea economica sunt profund gresite!”

Teoretic Romania mai are loc sa-si dubleze datoria pana la atingerea plafonului de 60% din PIB, insa problema este accelerarea ritmului de crestere si faptul ca banii sunt directionati aproape exclusiv catre cheltuieli curente cu pensiile si salariile, in timp ce cheltuielile cu investitiile raman la un nivel extrem de redus.

De asemenea, este importanta extinderea termenelor de maturitate, in conditiile in care doua treimi din imprumuturile publice sunt pe termen scurt.

Deficitul bugetar, unul dintre criteriile de performanta stabilite in acordul cu FMI si CE, ar trebui sa coboare in 2011 sub 3% din PIB, in caz contrar existand riscul ca datoria publica sa creasca spectaculos de repede.

Dupa ce in prima parte a anului Finantele au presat piata locala ajungand sa se imprumute in iulie agresiv pe termen de doar cateva zile, in august apetitul pentru sursele de finantare de pe piata interna s-a mai temperat.

In vara Finantele au obtinut un club loan de 1,2 mld. euro de la banci, precum si prima transa de 1,5 mld. euro din imprumutul de la Uniunea Europeana.

Totodata, Trezoreria a mai atras 1,24 mld. euro prin vanzarea de titluri in valuta, 850 mil. euro de la FMI, iar acum se discuta alternativa lansarii unui nou club-loan.

Valoarea titlurilor de stat in lei vandute de la inceputul anului pe piata interbancara este de aproximativ 60 mld. lei.