Ministerul Finanțelor vrea bugete realiste și creșterea eficienței cheltuielilor bugetare
Ministerul Finanțelor vrea o transparență mai mare în elaborarea bugetului și îmbunătățirea calității estimărilor prin publicarea prognozelor macro și bugetare și evaluarea lor de către Consiliul Fiscal, însă cere ca rectificarea bugetului să fie posibilă și în prima jumătate a anului, printr-o nouă derogare de la legea responsabilității fiscal-bugetare.
Ministerul Finanțelor vrea o transparență mai mare în elaborarea bugetului și îmbunătățirea calității estimărilor prin publicarea prognozelor macro și bugetare și evaluarea lor de către Consiliul Fiscal, însă cere ca rectificarea bugetului să fie posibilă și în prima jumătate a anului, printr-o nouă derogare de la legea responsabilității fiscal-bugetare.
Prevederile sunt incluse în proiectul de modificare a legii privind finanțele publice publicat spre dezbatere publică.
De-a lungul anilor, guvernele au promovat, în mod uzual, proiecte de buget optimiste, supraestimând creșterea economică și veniturile bugetare, iar ipotezele au fost ulterior infirmate de realitate și a fost nevoie de măsuri brutale precum majorarea TVA sau tăierea salariilor pentru echilibrarea bugetului.
Rămâne de văzut dacă autoritățile vor ține cont de evaluarea independentă și nepărtinitoare a previziunilor macro și bugetare realizată de către Consiliul Fiscal.
Și până acum Consiliul Fiscal a făcut comentarii legate de prognoza de creștere economică pe care a fost fundamentat bugetul, ținta de deficit bugetar sau proiecțiile de venituri și cheltuieli, odată cu formularea opiniei privind legea bugetului.
Rectificarea bugetului ar putea să devină din nou posibilă în prima jumătate a anului, “în cazul înrăutățirii semnificative a prognozei indicatorilor macroeconomici”, dacă va fi aprobat proiectul actual de modificare a legii privind finanțele publice, prin care se face o derogare de la legea responsabilității fiscal-bugetare.
Legea responsabilității fiscal-bugetare aprobată în primăvara anului 2010 stabilește că într-un an nu pot fi aprobate mai mult de două rectificări bugetare și acestea nu pot fi promovate în primele șase luni ale anului.
Nu este prima dată când autoritățile fac derogare de la această lege, precedentul fiind creat în 2011, cu ocazia rectificărilor bugetare. Și în 2012, decizia de majorare a salariilor, care a implicat o creștere a cheltuielilor de personal, a încălcat legea responsabilității fiscale.
Noua variantă a legii finanțelor publice promite o creștere a eficienței cheltuielilor bugetare printr-o flexibilitate mai mare a realocării de bani de la un proiect la altul, de către un ordonator de credite, în cadrul bugetului aprobat, sau între ordonatorii principali de credite (ministere – n.red.), după cum se menționează în nota de fundamentare.
Proiectul de lege mai introduce prevederi detaliate referitoare la investițiile publice și conceptul de cadru bugetar pe termen mediu.
Noutăți incluse în proiectul de modificare a legii finanțelor publice
-
Termenul de depunere a proiectului de buget la Parlament a fost decalat de la 15 octombrie la 15 noiembrie, având în vedere că în perioada octombrie – noiembrie Comisia Europeană elaborează prognoza de toamnă privind previziunile de creștere pentru fiecare țară membră.
-
Ministerul Finanțelor va realiza proiectul de buget până la 1 septembrie și îl va trimite Guvernului pentru prima lectură până la 30 septembrie, iar varianta finală până la 1 noiembrie.
-
Programul de investiții publice prevăzut în buget va include doar obiectivele și proiectele sau categoriile de investiții noi a căror finanțare poate fi asigurată integral, în limitele de cheltuieli stabilite prin strategia fiscal-bugetară. Fac excepție proiectele care au finanțare asigurată din fonduri externe rambursabile și nerambursabile.
-
Alocațiile pentru cheltuielile de investiții aprobate pe ordonator principal de credite nu pot fi virate și utilizate pentru alte naturi de cheltuieli. Ordonatorii principali de credite au obligația să se încadreze în alocațiile de cheltuieli de personal și în numărul maxim de posturi aprobate prin legile bugetare anuale.
-
Ordonatorii de credite au obligația de a notifica prestatorilor, executanților și furnizorilor sumele cuprinse în programele de investiții publice la credite bugetare, în termen de 30 de zile calendaristice de la aprobarea legilor bugetare sau rectificărilor bugetare anuale.
-
O rectificare bugetară poate fi promovată în primul semestru al anului în cazul înrăutățirii semnificative a prognozei indicatorilor macroeconomici. Legea resposabilității fiscal-bugetare stabilește realizarea rectificărilor bugetare doar în a doua jumătate a anului.
-
Dacă instituțiile publice finanțate de la buget înregistrează arierate la sfârșitul lunii anterioare lunii pentru care solicită efectuarea de plăți, unitățile Trezoreriei Statului au obligația să nu opereze plăți în contul acestora, cu excepția plăților pentru achitarea drepturilor salariale și a contribuțiilor aferente acestora, respectiv pentru stingerea arieratelor, precum și pentru plata ratelor de capital, dobânzilor, comisioanelor și altor costuri aferente datoriei publice. Măsura încetează la data la care instituțiile publice nu mai înregistrează arierate în contabilitate.
-
Previziunile macroeconomice și bugetare utilizate pentru planificarea bugetară fac obiectul unor evaluări periodice, imparțiale și cuprinzătoare bazate pe criterii obiective, inclusiv al unei evaluări ulterioare de către Consiliul Fiscal/organele abilitate în acest scop. Rezultatele acestei evaluări sunt luate în considerare în mod adecvat în viitoarele previziuni macroeconomice și bugetare.
-
Un MBA îți aduce un salariu mai mare sau doar o diplomă?Ce faci cu banii tăi? · 14 noiembrie 2026
-
Nici bine nu ne obișnuim cu inteligența artificială că deja se discută de superinteligența artificială - ASI, o formă ipotetică de AI, dotată cu funcții cognitive și capacități de gândire mult mai avansate decât cele ale oricărei ființe umane. Ce este și cât de departe suntem de ASI?ZF 24 · 14 noiembrie 2026
-
România importă sâmbătă după amiază peste 1.300 MW de energie, deși ambele reactoare de la Cernavodă au fost repornite. Producția internă acoperă doar 80% din consumEnergie · 14 noiembrie 2026