Ministrul mediului: Dacă eram băiat deștept, îmi făceam un remat

Programele de casare au avut în ultimul an un succes răsunător. Drept urmare, mulți oameni de afaceri au început să profite de oportunitățile businessului de colectare a deșeurilor.

“Dacă eram băiat deștept, anul trecut îmi făceam un remat. E o afacere profitabilă”, a spus Laszlo Borbely, ministrul mediului și al pădurilor din România în cadrul evenimentului “Impactul de mediu costă. Cine plătește pentru deșeuri?”, organizat de BUSINESS Magazin în colaborare cu Eco-Rom și Alianța pentru Colectarea Selectivă. Potrivit ministrului, problema colectării selective a deșeurilor este una cu mize mari, care depășesc limitele responsabilității civice, și tocmai de aceea faptul că în România orașele mari în care colectarea selectivă nu este practicată reprezintă un semnal de alarmă.

“Sunt lucruri elementare care trebuie schimbate. Managementul deșeurilor este un business bun, dar trebuie ca fiecare verigㆠsă pună umărul la treabă. Cea mai mare responsabilitate o au autoritatea publică și producătorii, care trebuie să demonstreze că își fac treaba”, a mai declarat Borbely.

Pe de altă parte, Shachar Shaine, președintele Consiliului Investitorilor Străini în România, este de părere că responsabilitatea în ceea ce privește colectarea deșeurilor ar trebui să o aibă fiecare fabrică și fiecare întreprinzător în parte, aceștia având rolul și de a se implica în educarea popu­lației. “Nu ar trebui să invocăm pretextul costurilor atunci când vine vorba de colectare selectivă, iar asta este valabil atât pentru indivizi, cât și pentru companii”.

Cu toate acestea, îndeplinirea normativelor europene în materie de colectare a deșeurilor este dependentă de o implementare la nivel național a acestor practici. “Dacă vreți un sistem european de colectare a deșeurilor, trebuie să fie colecție în toată țara, iar ascultarea legilor este cel mai important lucru pe care românii ar trebui să-l facă în prezent”, consideră Henri Meiresonne, președinte în cadrul Packaging Recovery Organisation Europe. În prezent, aproximativ 30% dintre români colectează selectiv, spre deosebire de alte țări europene, unde rata de colectare este mult mai mare. Ca să ajungă la nivelul Belgiei, unde 90% din populație colectează deșeurile selectiv, adaugă Meiresonne, României îi mai trebuie zece ani. “Mie mi s-ar părea o performanță uriașă ca peste nouă ani 90% dintre români să colecteze selectiv”, a precizat Nicolae Palfi, vicepreședintele Romaqua Group.

În ceea ce privește cantitatea totală de deșeuri colectate, în România, anul trecut, s-au adunat 1,2 tone, din care s-au reciclat aproximativ 45%, potrivit Eco-Rom, organizație de colectare selectivă și reciclare a deșeurilor.

Până în 2013, România trebuie să îndeplinească țintele impuse de UE pentru deșeurile de ambalaje. Acestea presupun că din totalul deșeurilor produse, nivelul optim al colectărilor pentru produsele platice ar trebui să fie de 22,5%, la metal 50%, 60% pentru sticlă și 60% pentru deșeurile din hârtie și carton.

“Efortul industriei de colectare a deșeurilor a început în anul 2000 când s-a pus problema aderării la UE”, a declarat Mugurel Rădulescu, președinte în cadrul Eco-Rom Ambalaje, precizând că Eco-Rom este prima organizație din România care are la bază această activitate.