Mircea Daneliuc, celebrat la TIFF 2015/ de Ziarul de duminică

Masca, sub semnul îngerului

Vineri, 1 mai, începând cu ora 19.00, Teatrul Masca (foto 1) va deschide în Parcul Cișmigiu cea de-a 23-a stagiune în aer liber. 

„În anul 1992, lipsită de posibilitatea de a repeta, fără șansa de a putea susține spectacole în fața publicului pe care îl cucerise în cei doi ani de la înființare, trupa teatrului ia hotărârea de a organiza, în semn de protest față de indiferența autorităților – Ministerul Culturii și Primăria Capitalei, o stagiune în aer liber de două săptămâni în Piața Victoriei, vis-a-vis de Guvernul României. În presa vremii apar articole despre acest protest inedit, iar manifestările de simpatie oferite de publicul bucureștean vor rămîne în memoria celor care au dormit în stradă și au jucat impecabil, zi de zi la ora 13.00, timp de 15 zile, spectacole în aer liber. Atunci am ales să jucăm în stradă si a fost o alegere care a marcat (atât de frumos!) destinul unui teatru care a rămas aproape de spectatorii săi în sală sau în spații neconvenționale!”, declară Mihai Mălaimare, Directorul Teatrului Masca.
Reunite sub denumirea „Sub semnul îngerului”, statui vivante și grupuri statuare inedite vor încânta publicul bucureștean din parcurile Cișmigiu, Sebastian sau Tei în perioada 1-3 mai. Personaje pline de surprize și povești de demult vor da aleilor un farmec aparte și vor face dintr-o banala plimbare în parc o aventură.
Detalii și program pe www.masca.ro.
Accesul spectatorilor este liber. 

Demisie la vârf la ICR

Vineri, 24 aprilie 2015, președintele Institutului Cultural Român, domnul Lilian Zamfiroiu (foto 2), și-a depus demisia din funcție la cabinetul Președintelui Senatului României.

„Decizia de a demisiona vine ca urmare a unei analize pe care am efectuat-o asupra situației actuale a I.C.R., în urma căreia am constatat că obiectivele pe care le-am asumat la preluarea mandatului – în urmă cu aproape doi ani – au fost deja atinse. Instituția se plasează astăzi echidistant atât în raport cu partidele existente pe eșichierul nostru politic, cât și cu diversele curente artistice din lumea culturală românească; principalele programe au fost puse în acord cu standardele europene din domeniu și funcționează atât de bine pe cât le permit alocările bugetare; a fost reluată finanțarea revistelor românești de peste Prut, în timp ce programele dedicate românilor din afara granițelor se concentrează mai mult pe zonele unde există o nevoie reală de păstrare a identității, de cultivare a tradițiilor și de păstrare a limbii române; principalul public țintă al I.C.R. a redevenit cel străin – fără a neglija, însă, aportul comunităților românești din străinătate la procesul de transmitere a mesajelor noastre către acest public țintă; în sfârșit, dar nu în ultimul rând, I.C.R. se bucură în prezent de participarea la programele sale a majorității oamenilor de cultură importanți din România, care au revenit alături de o instituție eliberată de tensiuni, aflată astăzi în afara scandalurilor publice și a disputelor politice. Prin urmare, consider că misiunea pe care mi-a încredințat-o Senatul României la 25 iunie 2013 poate să ia sfârșit acum, eu urmând a mă întoarce la cariera diplomatică și fiind pregătit să fac față unor noi provocări profesionale“ – se arată în cererea de demisie a domnului Lilian Zamfiroiu.

În legătură cu specificul activității desfășurate de Institutul Cultural Român pe parcursul celor aproape doi ani de mandat al său la conducerea instituției, domnul Lilian Zamfiroiu apreciază că acesta s-a caracterizat ca „o tranziție spre normalitate, cu suișuri și coborâșuri, așa cum este și viața însăși”.

„Normalitatea și Excelența sunt obiective firești într-un parcurs managerial serios, însă lungimea drumului de la una la cealaltă depinde în mod direct de resursele alocate. Îmi doresc din tot sufletul ca, sub conducerea viitorului președinte, Institutul Cultural Român să poată atinge Excelența“ – a afirmat domnul Lilian Zamfiroiu la despărțirea de personalul din Centrala ICR.

Până la numirea, de către Senatul României, a unui nou președinte al Institutului Cultural Român, interimatul la conducerea instituției va fi asigurat de domnul Liviu Sebastian Jicman, vicepreședinte ICR.

Comori de artă din Colecția Ion Chiricuță

Muzeul Național de Artă al României vă invită marți, 5 mai 2015, de la orele 18.30 la vernisajul expoziției Comori de artă din Colecția Ion Chiricuță (foto 3), deschisă în perioada 6 mai – 9 septembrie 2015 la sediul Muzeului Colecțiilor de Artă (Calea Victoriei nr. 111).

Accesul la vernisaj se face exclusiv pe bază de invitație. Presa interesată de eveniment este rugată să se acrediteze prin e-mail la comunicare@art.museum.ro sau la telefon 021.314.81.19.

Expoziția Comori de artă din Colecția Ion Chiricuță este organizată de Muzeul Colecțiilor de Artă în colaborare cu Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad la inițiativa fiului colecționarului, prof. dr. Ion-Christian Chiricuță, și a Argo Art Consulting.

Expoziția cuprinde o selecție de șaizeci și cinci de obiecte de artă (picturi, lucrări de grafică, sculpturi, piese de mobilier și textile) din colecția renumitului medic oncolog Ion Chiricuță. Unul dintre cei mai pasionați iubitori de artă ai secolului al XX-lea, Ion Chiricuță a achiziționat de-a lungul vieții obiecte de artă tradițională, de artă decorativă europeană și lucrări de artă românească modernă semnate de autori precum: Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu, Nicolae Tonitza, Iosif Iser, Ion Țuculescu, Alexandru Ciucurencu, Francisc Șirato etc.

Colecția Ion Chiricuță include, de asemenea, un bust în bronz al colecționarului realizat de sculptorul Ion Irimescu și un portret al acestuia de Corneliu Baba.

Ion Chiricuță (1918-1988) a urmat cursurile Facultății de Medicină și Chirurgie din București și din anul 1958 a preluat conducerea Institutului Oncologic din Cluj, unul dintre cele mai vechi din țară. Acestuia i se datorează amplul proces de modernizare a clădirii și construcția unui nou sediu în anul 1964, care îi va purta numele: Institutul de Oncologie Profesor Ion Chiricuță.

Activitatea de bun organizator a profesorului Ion Chiricuță a fost dublată de cea științifică, el publicând un număr impresionant de articole științifice, atât în țară cât și în străinatate. Devenit profesor de oncologie în anul 1971, Ion Chiricuță a facut parte din numeroase societăți științifice internaționale de prestigiu: Société Internationale de Sénologie, Organisation Mondiale de la Santé, Union Medicale Balkanique. În anul 1987 acesta a fost numit președinte de onoare al Congresului Mondial de Chirurgie Plastică din Paris ca o încununare a tuturor reușitelor sale în domeniul medical.

Expoziția Comori de artă din Colecția Ion Chiricuță este însoțită de un album al cărui autor este Adrian Buga, istoric si critic de artă.

Mircea Daneliuc, celebrat la TIFF 2015

Regizorul Mircea Daneliuc (foto 4) va fi celebrat anul acesta la Festivalul Internațional de Film Transilvania (29 mai – 7 iunie), la 40 de ani de la debutul său cu lungmetrajul Cursa. O amplă retrospectivă îi va fi dedicată cineastului român, cuprinzând 12 filme, o expoziție cu afișele peliculelor sale, fotografii de la filmare și alte documente inedite aduse pentru prima dată în fața publicului. Regizorul se va întâlni la Cluj cu tinerii cineaști și cinefili și va fi prezent la proiecția de gală a filmului Probă de microfon (1980).

„Probă de microfon vorbește despre acele momente de adevăr care răzbat în situații controlate și ritualizate cum ar fi interviurile TV – momente în care pe fațada socială apare o fisură ce dezvăluie o altă realitate, ascunsă privirii”, scrie Richard Peña, fost director de programe al Film Society of Lincoln Center și președintele comitetului de selecție al New York Film Festival timp de 25 ani, un susținător devotat al cinema-ului românesc și admirator al operei lui Mircea Daneliuc.

Născut în 1943 în Hotin, azi Ucraina, Daneliuc a urmat inițial studii de filologie, apoi a absolvit cursurile de regie de film la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, în 1972. Cu o carieră care cuprinde 17 lungmetraje, dintre care 16 semnate și în calitate de scenarist, 11 apariții ca actor, opt piese de teatru scrise și patru regizate, romane și volume de proză scurtă, Mircea Daneliuc este considerat unul dintre cei mai importanți artiști români. Renumit pentru filmele subversive lansate în timpul regimului comunist, pentru umorul negru și satira necruțătoare a unei societăți bolnave, ghidată de legi absurde, Daneliuc se inspiră permanent din actualitate, dând glas propriilor nemulțumiri și dezamăgiri.

La TIFF, spectatorii vor (re)descoperi câteva dintre cele mai importante filme semnate de Mircea Daneliuc, în copii noi, digitalizate, cu subtitrări noi în limba engleză, pregătite să fie reintroduse în circuitul internațional. În cadrul retrospectivei vor fi proiectate 12 filme cuprinzând toate etapele carierei sale: Cursa (1975), Vânătoarea de vulpi (1980), Probă de microfon (1980), Croaziera (1981), Glissando (1984), Iacob (1988), A unsprezecea poruncă (1991), Patul conjugal (1993), Această lehamite (1994), Senatorul melcilor (1995), Cele ce plutesc (2009) și scurtmetrajul său de absolvire, Dus-întors (1972).