"Mișcarea cartofului", noul bastion în calea austerității din Grecia

În Grecia a luat naștere o nouă mișcare, cea a cartofului, care este pe cale să devină un simbol al luptei de supraviețuire în fața austerității, primăriile susținând vânzarea sa directă, fără intermediari, pentru menținerea prețurilor la un nivel mai scăzut, relatează Bloomberg.

Fermierii se mobilizează să își vândă produsele direct populației, evitând intermediarii precum supremarketurile și aprozarele. În medie, un kilogram de cartofi vânduți din camion costă circa 33 de eurcenți, jumătate față de prețul din magazine.

“Mișcarea cartofului”, așa cum este cunoscut fenomenul în Grecia, a început în februarie, în nordul țării, și s-a extins la nivelul primăriilor și site-urilor private.

“Majoritatea oamenilor nu au bani să își cumpere cele necesare, pentru că guvernul continuă să taie pensiile, salariile, totul. Nimeni nu știe ce se va întâmpla”, a declarat Leonidis Giamalis, pensionar din localitatea Dafni, suburbie a Atenei.

O mamă a trei copii, fără loc de muncă de patru ani, a spus la rândul ei că nu se găsesc locuri de muncă, salariile și pensiile sunt foarte mici, iar toată lumea are datorii.

Dafni, cu 35.000 de locuitori, este unul dintre zecile de orașe care își ajută cetățenii să facă economii prin facilitarea accesului la cartofi ieftini. În mai puțin de o săptămână, peste 2.500 de oameni au venit la primărie pentru a comanda 75 de tone de cartofi, a declarat primarul Michalis Stavrianoudakis.

Vânzările au proliferat din februarie, după ce primăriile au lipit afișe, iar vestea s-a răspândit prin Internet și ziarele locale.

“Dacă vom începe să cumpărăm direct de la fermieri, fără intermediari, vor reduce până la urmă prețurile. Va continua. Astăzi sunt cartofii, mâine va fi orezul iar ziua următoare uleiul de măsline”, a spus Ioannides Kyriakos, un pensionar aflat la coadă la cartofi într-o parcare.

Cartoful a fost introdus în Grecia în secolul XIX, după obținerea independenței față de Turcia, pentru îmbogățirea dietei săracilor.

Impactul măsurilor de austeritate este mai mare în Grecia, epicentrul crizei datoriilor, decât oriunde în Europa.

Guvernul s-a angajat în ultimii doi ani să facă economii și majorări de taxe de peste 33 de miliarde de euro, în schimbul sprijinului financiar din partea partenerilor europeni, iar economia se află în al cincilea an de recesiune.

Măsurile includ plata unei taxe pe proprietăți prin intermediul facturilor la utilități, reducerea suplimentară cu 12% a pensiilor și salariilor angajaților la stat în acest an și tăierea cu 22% a salariului minim la 683 de euro pe lună.

La începutul acestei luni, Grecia a finalizat cel mai amplu schimb de obligațiuni cu creditorii privați din istorie, pentru reducerea datoriilor.

PIB-ul Greciei a scăzut în trimestrul patru al anului trecut cu 7,5%, comparativ cu anul precedent, potrivit Autorității Elene pentru Statistică.

Rata șomajului se află la 21%, în rândul tinerilor a ajuns la 51%, iar 88% dintre greci afirmă, potrivit unui sondaj din martie, că situația lor s-a întăutățit în ultimii doi ani.