Mita: o piata de 500 mil. dolari pe an

Companiile romanesti recunosc : platesc mai multa spaga. Astfel, cele care achita aceasta taxa au fost nevoite sa creasca sumele platite pentru diferite “facilitati”, de la o medie de 1,7% din vanzarile anuale in 1999 la 2,6 % anul acesta. Asa spune un recent raport al BERD si Bancii Mondiale. Cu alte cuvinte, daca estimam o cifra de afaceri globala a intreprinderilor din Romania la 25 miliarde de dolari, mita vehiculata este de circa 500 de milioane de dolari!
Totusi, ponderea companiilor care platesc spaga a scazut fata de 1999, cand depasea 50%. Astazi, peste 35% din acestea recunosc ca si-au pastrat obiceiul, pentru a-si face viata mai usoara. Studiul reflecta rezultatele chestionarii a aproape 6.000 de firme din 26 de tari din Europa Centrala si de Est, inclusiv tarile baltice.
“Tendinta de scadere a ponderii companiilor care dau mita este evidenta. Nu sunt insa de acord cu afirmatia privind cresterea valorica a sumelor acordate” spune Aurelientu Popescu, presedintele Federatiei Patronale din Industria Usoara (FEPAIUS). “Se intampla ca o firma de numai 2-3 indivizi sa castige o licitatie de milioane, dupa care o alta firma vine si executa lucrarea si iti dai seama ca prima firma a castigat licitatia si contractul in mod fraudulos. Ceea ce te face sa te gandesti la modul cum a castigat licitatia”, spune reprezentantul unei firme de constructii.
La nivelul intregii regiuni, BERD remarca totusi, din 1999 si pana in anul 2002, o diminuare semnificativa a coruptiei – masurata prin procentul din vanzari utilizat de firme pentru a achita “neoficial” diferite plati catre functionarii publici.
Principalele destinatii ale acestor cheltuieli: castigarea de contracte cu statul, rezolvarea problemelor legate de datorii la bugetul de stat, facilitarea accesului la servicii publice, obtinerea de licente si avize, rezolvarea problemelor legate de vama, influentarea deciziilor judecatoresti si a procesului legislativ.
“Este foarte grav acest lucru (faptul ca 35% din companiile romanesti sustin ca platesc mita – n.r.), dar, din punctul meu de vedere, de vina sunt chiar conducatorii firmelor” spune Mihai Fercala, presedintele SIF Transilvania si membru PSD. El adauga: “Majoritatea companiilor romanesti nu au directori care sa intruneasca calitatile unui manager, ei sunt simpli directori.
Cancerul economiei romanesti si sursa coruptiei este managementul defectuos”, crede Fercala, seful SIF Transilvania, firma care a pierdut mai mult de un milion de dolari in plasamente la Banca Romana de Scont.
Studiul BERD si BM apreciaza coruptia drept un cost important pentru firmele care opereaza pe piata romaneasca, evaluat prin ponderea platilor neoficiale pentru rezolvarea diferitelor probleme cu reprezentanti ai statului.
Dupa nivelul acestor cheltuieli, Romania se situeaza astfel pe locul cinci in “clasamentul mitei” intre tarile din Europa Centrala, de Est si de Sud-Est, inclusiv Comunitatea Statelor Independente, potrivit unui raport realizat de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) in colaborare cu Banca Mondiala.
Cel mai scazut nivel al platilor sub forma de mita din intreaga regiune se regaseste in Estonia, unde se ridica la 0,3% din vanzarile anuale, la nivelul lui 2002, iar cel mai ridicat in Albania, unde firmele admit ca astfel de cheltuieli insumeaza 3,3% din cifra de afaceri anuala.
Pentru a face fata nivelului ridicat al fiscalitatii, firmele de pe piata romaneasca declara, in medie, numai 85% din nivelul real al vanzarilor – adica raporteaza un procent mai mic din ce realizeaza, fata de 1999.
Mediul de afaceri din Romania poate fi evaluat comparativ cu celelalte tari si in functie de perioada de timp pe managerii sunt nevoiti sa o petreaca in discutii cu functionari publici privind aplicarea diferitelor legi si reglementari. Timpul astfel cheltuit pentru reglementarea afacerile cu administratia publica depaseste 8% din timpul total de lucru.
Printre tarile cu cel mai ridicate  “taxe” percepute sub forma de timp se numara Letonia si Polonia, in Europa Centrala si de Est. Dintre tarile din Europa de Sud-Est se “disting” Albania, Bosnia si Hertegovina, Iugoslavia, Macedonia si Romania. Iar spre est, in CSI, recordurile sint detinute de Georgia, Kazakhstan, Rusia si Ucraina.
In intervalul 1999-2002, cele mai importante reduceri ale acestei durate au fost inregistrate in Comunitatea Statelor Independente, in timp ce Romania, Albania, Bosnia si Hertegovina, Macedonia  au consemnat o crestere.  
Timpul mediu necesar pentru solutionarea problemelor legate de depasirea termenelor scadente la plati depaseste trei luni in Romania, Belarus, Croatia, Iugoslavia, Ungaria, Lituania, Polonia,  Slovenia si Ucraina. O durata mare de timp este necesara insa si in statele din Europa Centrala si de Est, considerate in general ca avand institutii eficiente in acest sens.
La nivelul perceptiei investitorilor asupra mediului de afaceri, BERD mentioneaza ca Cehia, Ungaria si Slovacia au consemnat cele mai semnificative imbunatatiri. Estonia, care in editia precedenta a raportului, publicata in anul 1999, inregistrase avansul cel mai important, a urcat numai in mica masura in actualul clasament.
Dupa aceste prime patru pozitii, ierarhia include – cu scoruri mai modeste – Croatia, Letonia, Lituania, Polonia si Slovacia. Din randul tarilor din Europa de Sud-Est, perceptia asupra mediului de afaceri din Albania, Bosnia si Hertegovina, Bulgaria si Macedonia a consemnat o imbunatatire sensibila, in cazul Romaniei sentimentul ramanand, in mare, neschimbat.
Raportul BERD si BM, intitulat “Studiu asupra mediului de afaceri si a performantelor companiilor”, a fost realizat pe baza raspunsurilor a aproximativ 10.000 de oameni de afaceri din regiune la diferite intrebari legate de mediul economic creat de institutiile statului, precum de obstacolele pe care le intampina.
Cu mai mult de doua procente din vanzari alocate pentru astfel de “taxe ale mitei”, raportul BERD nominalizeaza Europa de Sud-Est si Comunitatea Statelor Independente, principalele tari vizate fiind Albania, Azerbaidjan, Georgia, Kazakhstan, Kirghizstan, Republica Moldova, Romania, Tadjikistan si Ucraina.