Munchau: Cea mai mare amenințare pentru România este oprirea creditului bancar

Sistemul bancar românesc a trecut prin emoții mari după ce banca centrală a Austriei a anunțat că le va cere băncilor-fanion UniCredit Bank Austria, Erste Group și Raiffeisen Bank International să acorde credite noi în regiune numai în măsura în care subsidiarele lor UniCredit Țiriac Bank, BCR și Raiffeisen Bank mobilizează finanțări locale sau de la instituții financiare internaționale ca BERD și BEI.

Acest anunț a stârnit multe semne de întrebare cu privire la cât de puternic ar fi impactul limitării finanțărilor de către băncile austriece asupra sistemului local bancar și asupra economiei, deși reprezentanții băncilor vizate au dat asigurări că nu vor lăsa România fără finanțare în perioadă de criză.

“Cel mai mare risc pentru România în condițiile de față este intrarea într-o criză a creditelor cauzată de disfuncționalități ale sistemului bancar. Este misiunea BERD și a altor instituții financiare de același calibru să se asigure că creditul nu va muri în regiunea Europei de Est. Trebuie înțeles că România nu poate împiedica retragerea de capital dacă băncile vor decide să își retragă banii din această țară. Nu le pot fi retrase licențele de funcționare pentru că aceste bănci au credite acordate populației și firmelor, și asta ar însemna o rambursare automată a creditelor. Pot fi însă luate măsuri ce țin de reglementările locale, de politicile fiscale, precum și de stimulente”, a spus editorialistul Wolfgang Munchau. El a adăugat că până la declanșarea crizei financiare pentru o economie ca aceea a României a fost un beneficiu să aibă bănci străine puternice pentru că acestea au asigurat un flux continuu de finanțări. Însă acum, tocmai subsidiarele băncilor străine prezente pe piața locală sunt vulnerabile la turbulențele din zona euro. Ca soluție pe termen lung, Munchau propune consolidarea unor bănci cu capital local și chiar constituirea unor bănci regionale puternice.

“România ar trebui să aibă bănci cu capital local moderat de puternice, pentru că băncile cu capital local sunt mai dispuse să finanțeze bugetul prin achiziția de titluri de stat, se adaptează legilor și reglementărilor locale mult mai bine și au un rol stabilizator în economie.

Nu spun că băncile domestice trebuie să dețină 50% din activele sistemului, dar este necesar ca acestea să se consolideze. O altă soluție este consolidarea unei bănci regionale, la care să participe mai multe state. Consolidarea sistemului financiar trebuie să fie pentru România un proiect pe termen lung de timp, pentru următorii zece ani”, a mai spus Munchau. El a continuat spunând că nicio proiecție de creștere economică pentru România și oricare alt stat din Uniunea Europeană nu este realistă acum, când situația pe piețele financiare se schimbă de la zi la alta, iar randa men tele la bondurile emise de state precum Italia au sărit la niveluri nicicând atinse. Pentru ca țara să fie credibilă pe piețele financiare, Munchau recomandă o reducere sustenabilă a deficitului bugetar și nu deficit bugetar zero, care nu ar face decât să stârnească suspiciunea piețelor.

“Cea mai bună soluție pentru România este o reducere credibilă a deficitului. O politică abruptă de deficit zero nu va impresiona pe nimeni pentru că deficit zero înseamnă măsuri drastice de austeritate care ar putea împiedica creșterea economică și care ar putea crește nivelul de îndatorare. Mai mult, piețele financiare ar putea deveni suspicioase cu privire la deficitul zero.” Întrebat despre cât de viabil mai este ca România să aspire la moneda europeană, în condițiile în care el susține că dizolvarea zonei euro este la câteva zile distanță, Munchau a răspuns: “Sunteți norocoși că nu v-ați grăbit să intrați nepregătiți în zona euro, așa cum au făcut alte state precum Grecia sau Irlanda, și se pare că nici Germania și nici Franța nu au fost pregătite. Până în anul 2015, când România vrea să adere la zona euro, într-un fel sau altul problemele zonei euro se vor rezolva. Dacă această rezolvarea va însemna salvarea Italiei, falimentul Italiei sau scoaterea acestei țări în afara zonei euro, este dificil de spus acum. Cert este că trebuie luată o soluție în următoarele zile, săptămâni.” În cele mai recente editoriale publicate în Financial Times, Munchau critică modul “fantezist” în care liderii europeni, și în special cancelarul german Angela Merkel, abordează criza datoriilor, dar propune și soluții, precum un rol mai mare al Băncii Centrale Europene în strategia de luptă și emisiunile de obligațiuni comune ale zonei euro, adică exact ceea ce Germania respinge cu îndârjire.