Muzeul Tezaurului de la Tismana/ de Ziarul de duminică

Săptămâna trecută a fost inaugurat la Tismana Muzeul Tezaurului, o investiție și o inistituție unică în Europa – un muzeu amenajat în peștera care a adăpostit, în secret, peste 200 de tone de aur din depozitul Băncii Naționale a României, la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. Evenimentul a avut loc în prezența guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, și a Mitropolitul Olteniei, Irineu.

Spațiul muzeului oferă publicului detalii despre momentele din perioada anilor 1944-1947, când peștera Mânăstirii Tismana a adăpostit, în secret, peste 200 de tone de aur din depozitul BNR și trei tone de aur din tezaurul băncii Poloniei.

Conducerea BNR a decis, în 2007, să transforme peștera Mănăstirii Tismana într-un spațiu muzeal. Inițiativa de construire a muzeului a fost susținută de către Mitropolitul Olteniei și de stareța Mânăstirii Tismana, Antonia Popescu. În vara anului 2013, Primăria Tismana a eliberat autorizația de construire a muzeului. După trei ani, lucrările au fost finalizate.

Gestul de a transforma una dintre peșterile muntelui Stârmina în muzeu este

rezultatul firesc, natural, al unei succesiuni de fapte care au început acum aproape un secol. „Deși de multe ori se spune că nu se învață nimic din istorie – afirma acad. Mugur Isărescu -‚ Banca Națională a României a învățat temeinic din experiența dramatică a Primului Război Mondial, când cele 93 de tone de aur trimise în Rusia nu s-au mai întors, astfel că, în cel de-al Doilea Război Mondial, a decis să apere singură stocul său de aur. Acest tezaur avea dimensiuni mult mai importante în 1944 comparativ cu 1916; în pofida pierderii din Primul Război Mondial, se atinsese cantitatea de 242 tone, la care se adăugau și trei tone de aur polonez, rămas aici din 1939, când tezaurul Băncii Poloniei a tranzitat România. În 1944, tezaurul era sub foc încrucișat: pe de o parte, Armata Germană, care se afla încă în România, pe de alta, Armata Roșie care se apropia de granița noastră răsăriteană. În aceste condiții, Banca Națională, în acord cu guvernul, a decis să transporte aurul, în cel mai deplin secret, la mânăstirea Tismana, unde a fost depus în peșteră. Cunoscută în istorie sub numele de «Operațiunea Neptun» sau «Tismana», misiunea s-a desfășurat cu succes. Ulterior, în februarie 1947, tezaurul BNR și cele trei tone de aur polonez s-au întors întregi la București. Succesul acestei misiuni a fost posibil datorită responsabilității manifestate de conducerea BNR, în colaborare cu guvernul și cu alte instituții: Armata, CFR și, desigur, Mitropolia Olteniei. De asemenea, salvarea Tezaurului a evidențiat devotamentul, profesionalismul și patriotismul funcționarilor băncii însărcinați cu îndeplinirea acestei misiuni. În același timp, în această misiune a fost implicată categoric atât obștea de călugări a mânăstirii Tismana, cât și mulți locuitori ai comunei Tismana, care au oferit găzduire celor care au lucrat la amenajarea grotei.”

Un punct muzeal, aflat în afara Palatului BNR din București, lărgește posibilitatea celor interesați de a cunoaște istoria adevărată a BNR.

Despre această istorie vorbește și cartea lansată cu prilejul deschiderii Muzeului de la Tismana – „Odiseea aurului BNR. Tismana 1944-1947”, realizată de Cristian Păunescu, Dorin Matei, Mihaela Tone și Gheorghe Birău, cu un argument scris de acad. Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României. Un volum cu informații substanțiale despre Operațiunile Neptun și Tismana și o foarte bogată iconografie.

„Operațiunea Neptun” a devenit publică după 50 de ani, când secretarul general de atunci al BNR, Cristian Păunescu, împreună cu directorul sucursalei Gorj a Băncii Centrale, Gheorghe Birău, și cu istoricul Marian Ștefan, a început reconstituirea acelor evenimente cu ajutorul documentelor păstrate în arhiva generală a BNR. Ulterior, la 25 ianuarie 2007, conducerea BNR a luat decizia de a amenaja în peștera de la Mânăstirea Tismana un Muzeu al Tezaurului Băncii Naționale a României.

„Mai presus de toate – susțin autorii în încheierea admirabilului lor album -, faptul că o mână de oameni au riscat, nu s-au lăsat copleșiți de vitregia vremurilor, au făcut ceva, nu s-au mulțumit să spună că sunt sub vremuri, merită ținut minte și reaminiti celor care vorveni după noi.”

Fotografii de Lucian Tudose