N-o sa ne integram in Europa cu turma. Ci cu cireada

In Romania, alaturi de cativa producatori ecologici certificati, cum sunt Dorna Lactate din Vatra Dornei (care produce lapte de vaca, svaiter si cascaval), Prod Ziegenthal Betriebs Tichindel (care produce lapte de oaie si telemea tip feta) si asociatiile crescatorilor de albine (axate pe miere), proprietarii microfermelor ecologice au trecut de perioada de conversie de la agricultura conventionala spre cea ecologica si abordeaza posibile piete de desfacere pentru produsele lor.

In Romania, efectivele de animale au scazut foarte mult in ultimii ani, la nivel national, deoarece zootehnia nu a mai fost o afacere profitabila. Pentru prima jumatate a anului 2004, Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale a estimat o crestere de 2.000 de capete la bovine si o marire a productiei totale de lapte cu 374,9 mii hl fata de aceeasi perioada a anului trecut. Chiar daca pana acum datele statistice inregistrate cu privire la activitatea din zootehnie nu sunt insa foarte incurajatoare, sanse de revitalizare vin mai ales din partea agriculturii ecologice, considerata de tot mai multi fermieri din Ardeal drept singura cale prin care se poate face zootehnie la standarde europene.

Numai la nivelul judetului Bistrita-Nasaud s-au aprobat in 2004 patru programe Sapard care au ca valoare circa 100.000 de euro fiecare. Aceste programe vizeaza infiintarea unor ferme zootehnice de ingrasare a bovinelor, a porcinelor si a ovinelor. Pentru partea de constructie, statul suporta circa 15.000 de euro, in timp ce pentru instalatii sumele difera. La cumpararea unui tanc de racire a laptelui, statul suporta 3.000 de euro din pretul acestuia, la un aparat de muls circa 1.000 de euro, in timp ce pentru instalatiile de adapat se acorda doar putin peste 100 de euro. Totodata, la cumpararea unei vaci de lapte de rasa, care sa asigure o productie superioara de lapte, se aloca alti 1.000 de euro.

Specialitati elvetiene

In Transilvania exista o singura microferma ecologica avizata de Eco-Inspect, organismul de inspectie si certificare din Romania pentru agricultura ecologica. Bio-Mosna a fost infiintata in vara lui 1999 de doi intreprinzatori, sot si sotie, care au luat contact cu tehnicile productiei de lactate ecologice in Elvetia – Willy si Lavinia Schuster, din satul Mosna de langa Medias.

“Doi ani consecutiv am fost traducatoare la o scoala elvetiana de gospodine, unde am studiat diferite modalitati de producere a cascavalului si unde am avut acces la foarte multe retete de realizare a lactatelor. Am fost impresionata de zonele din Alpi, unde la peste 2.000 de metri, fara curent electric, se produceau cantitati uriase de cascaval destinate in totalitate exportului. Initial, sotul meu era interesat de o ferma de vaci pentru ingrasat, dar dupa experienta elvetiana am hotarat sa investim in agricultura ecologica”, povesteste Lavinia Schuster.

La gospodaria ecologica a lui Willy si a Laviniei Schuster se prepara, dupa retete elvetiene, diferite specialitati din branza. “Din 2000 producem quark, un soi de branza proaspata obtinuta din lapte degresat si pasteurizat, iar de un an vindem si mutschli, un cascaval elvetian a carui durata de macerare este de opt saptamani”, spune Lavinia Schuster.

Piata de desfacere nu a fost castigata chiar usor de cei doi proprietari ai Bio-Mosna. “Erau produse noi, despre care nimeni nu auzise pana atunci. Am tradus la inceput mai multe retete din limba germana, pentru a-i convinge pe cei apropiati de calitatea branzeturilor noastre”, isi aminteste Lavinia Schuster.

Proprietarii microfermei din Mosna n-au abordat pana in prezent piata interna in mod organizat, clientii provenind deocamdata numai din regiunea Sibiului, dar alcatuind in prezent o retea stabila, care asigura familiei Schuster posibilitatea de a trai exclusiv din agricultura ecologica.

Primul magazin de produse ecologice la Sibiu

Deocamdata, doar cativa mici producatori ecologici din regiunea Sibiului au incercat un tip de comert mai organizat pentru piata interna, prin deschiderea unui magazin unde vor fi comercializate cereale, ulei, miere, produse din lapte si diferite sortimente de telemea.

Bio-Mosna este furnizorul unic pentru specialitatile elvetiene din cascaval comercializate in acest magazin ecologic. “Din ce in ce mai multa lume pretuieste alimentatia sanatoasa, fapt ce determina o cerere crescanda din partea clientilor. In 2007, Sibiul va fi capitala culturala a Europei, fapt ce ne indreptateste sa speram la rentabilizarea comertului cu produse ecologice, mai ales in aceasta regiune a tarii”, considera Lavinia Schuster.

E adevarat insa ca va mai dura ceva pana ce microferma sotilor Schuster isi va amortiza investitia. Toate cele 11 hectare ale microfermei Bio-Mosna sunt certificate ecologic, ceea ce a insemnat o investitie initiala in ecologizare de aproximativ 13.000 de euro.

“Am inceput cu doua vaci, iar relieful deluros ne-a determinat sa ne axam pe rase autohtone, care se adapteaza extrem de bine la conditiile de temperatura si de hrana. Aproape sapte luni pe an animalele sunt libere, intentia noastra fiind de a incuraja fertilitatea animalelor si calitatea produselor pe care le obtinem, si nu de a mari cu orice pret capacitatea de productie”, spune Lavinia Schuster.

La ora actuala, cu sapte vaci de lapte, Bio-Mosna inregistreaza o productie anuala de 4.000 de litri de lapte.

Zece mii de euro ca sa treaca iarna

O cu totul alta stare de spirit are Iacob Onoe, unul dintre numerosii fermierii bistriteni care nu-si fac planuri de viitor si nu-si doresc decat sa mentina ferma la stadiul actual, cel putin pana cand Romania va intra in Uniunea Europeana. “Nu am nici o sansa de dezvoltare acum. De exemplu, am un proiect pentru o ferma moderna, de ultima ora. Finantarea este de 200.000 euro, dar imi cer sa vin si eu cu aceeasi suma. Or, acest lucru este imposibil. Statul nu ne ajuta deloc, in conditiile in care de patru ani primim aceeasi subventie de 1.800 lei/ l lapte”, spune Onoe.

Iacob Onoe s-a trezit fermier peste noapte, aproape fara sa vrea. “Tocmai venisem din strainatate si i-am facut cadou tatalui meu doua vaci. Numai ca, oier vechi, tata mi-a refuzat cadoul. Atunci am mai cumparat trei capete si apoi inca 10. Asa am devenit fermier”. De atunci au trecut noua ani. Acum, Iacob Onoe are 38 de capete de vaci adulte si 10 de tineret si adminstreaza 60 de hectare de pasune. Lunar produce 470 de litri de lapte, pe care-i vinde unei fabrici de prelucrare cu 6000 lei/l. “Am facut si prelucrare o vreme, dar pentru ca nu aveam conditii optime am preferat aceasta varianta”, a declarat Onoe.

Cu toate ca e o munca grea, omul e multumit de rezultate. Nu-si calculeaza insa niciodata cat investeste; stie doar ca pentru a scoate animalele din iarna are nevoie de circa 10.000 euro.

Arca lui Noe din Budacu de Jos

Cel mai tanar fermier din judetul Bistrita-Nasaud este Florin Platon, care la doar 23 de ani este unul dintre cei mai cunoscuti investitori in domeniu. Profesor de educatie fizica si sport, Florin Platon a inceput sa se ocupe de animale inca din liceu, sub indrumarea bunicului sau, Toader Seplecan. “Am vazut ca-i plac animalele si, pentru ca noi am fost crescatori din tata-n fiu, am incercat sa-l ajut sa faca si el acelasi lucru. Mie cei mai dragi mi-au fost caii, dar am preferat ca Florin sa creasca vite, pentru ca sunt mai rezistente si mai productive”, a declarat Toader Seplecan.

Ferma, situata in localitatea Budacu de Jos, judetul Bistrita-Nasaud, este formata din 12 vaci cu lapte si sase de tineret, un armasar luat in custodie de la Herghelia Beclean si 13 caini din rasa Ciobanesc Carpatin. Exemplarul cel mai valoros al lui Florin Platon este vaca Viola, care face intotdeauna impresie printre crescatorii de animale atunci cand stapanul o prezinta la vreo expozitie.

Toti cainii au pedigree, fiind vedete constante ale expozitiilor la care participa. Fastus de Dealu Negru, de pilda, care are doi ani, a fost desemnat drept cel mai reusit Ciobanesc Carpatin din tara. Veteranul este insa cainele Dinu, care desi are sapte ani, inca mai da urmasi reusiti. Cei opt pui au doar doua saptamani si urmeaza sa fie vanduti cu sume cuprinse intre 100 si 200 de euro.

Intretinerea cainilor il costa pe Florin circa 100 de euro pe luna, bani care sunt cheltuiti in general pentru hrana: mancare uscata si carne proaspata de la abator. “Cresterea cainilor este o pasiune la care nu vreau sa renunt. De altfel, toate animalele sunt deosebite. Intr-o vreme am crescut si porumbei, dar din pacate a trebuit sa renunt, deoarece nu ma pot ocupa cum trebuie de toate”, spune Florin Platon.

Ferma de la Budacu de Jos a presupus pana acum o investitie de 50.000 euro, pe langa grajduri si animale fiind construita si o fabricuta unde se prelucreaza zilnic circa 200 litri de lapte. Pe langa aceasta, intretinerea animalelor presupune cheltuieli lunare de circa 300-400 de euro, care constau in furaje si medicamente. “Nu se castiga mult din zootehnie, deoarece avem foarte mari probleme cu distributia cascavalului pe care-l producem. La ora actuala, fiind sezonul branzei de oaie, ne-au scazut foarte mult vanzarile si avem pe stoc peste 500 kg de cascaval. Desi este de foarte buna calitate, pretul de vanzare este de doar 90.000 lei/kg, in conditiile in care in magazine nu se comercializeaza sub 160.000 lei/kg. Am prefera sa-l vindem si la acest pret, dar este foarte greu” a declarat Florin Platon.

100.000 de euro pentru un grajd european

Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Bistrita-Nasaud a avizat favorabil sase dosare pentru infiintarea mai multor ferme cu efective de pana la 20 vaci de lapte. Valoarea totala a acestor proiecte este de circa 250.000 euro, jumatate din costul acestora urmand sa fie suportat de la bugetul de stat.

Cu toate ca pana la 1 octombrie 2004 lucrarile la aceste ferme trebuie sa se incheie, la aceasta ora cel putin doi dintre solicitanti au sanse destul de mici sa le finalizeze la timp, acestia fiind tot in faza de obtinere a autorizatiilor de constructie. O alta ferma, de la Archiud, a finalizat in aceste zile lucrarile la fundatie, in timp ce la a patra ferma construita la Vermes abia s-au finalizat lucrarile de zidarie si acoperisul. La doua din cele sase ferme, de la Uriu si Orheiu Bistritei, lucrarile sunt foarte avansate, fiind deja finalizate constructiile si finisajele, iar in continuare urmeaza sa fie procurate instalatiile si animalele.

Florin Platon a depus si el un dosar pentru o finantare de circa 100.000 de euro, bani pe care ii va investi intr-un grajd modern, cu o capacitate de 60 de bovine, construit dupa toate normele Uniunii Europene. Pentru inceput, grajdul lui va fi populat de 20 de juninci din rasa Baltata, care vor fi aduse din Elvetia. “Prefer acesta rasa, fiindca, desi e mai slab productiva decat rasa Holstein, este mult mai bine adaptata conditiilor noastre de clima si de relief”, explica fermierul.

Conform programului de finantare, va trebui sa returneze jumatate din banii primiti. Florin Platon considera insa ca nu va fi nici o problema: “Modalitatea de plata este insa avantajoasa pentru mine, deoarece firma LaDorna, care este partenera in proiect si care, practic, imi imprumuta diferenta de bani, accepta sa fac plata in produse, timp de cinci ani. Asa am rezolvat si problema distributiei cel putin pentru o perioada”. transilvania@zf.ro