Nebunia din invatamant: legile educatiei, modificate de 104 ori in 14 ani

Ministrul educatiei, Ecaterina Andronescu, va lansa astazi in dezbatere publica un nou pachet de legi privind educatia, dupa ce, in urma cu cateva zile, premierul Emil Boc anuntase ca va angaja, la 2 septembrie, raspunderea Guvernului pe un pachet continand, de asemenea, noi legi ale educatiei elaborate la Cotroceni de profesorul Mircea Miclea.

Intreaga disputa are un adanc substrat politic. PSD nu agreeaza pur si simplu legile adoptate la Cotroceni (pentru a nu-i oferi munitie lui Traian Basescu in campania electorala), in vreme ce premierul spune ca s-a saturat sa astepte de la Andronescu o “solutie” pentru invatamant.

Or, aceasta solutie de care vorbeste premierul inseamna un pachet de legi discutat la Ministerul Educatiei, de mai multa vreme, cu specialisti din universitati, care nu era tocmai gata in urma cu cateva zile, dar pe care acum ministrul il grabeste pentru a-l inscrie in competitia pentru asumarea raspunderii cu proiectul Miclea.

Care legi vor fi adoptate prin angajarea raspunderii? Cele ale Cotroceniului sau cele ale PSD? Si, daca vor fi cele ale Cotroceniului, cum sustine premierul, va cadea Guvernul, asa cum ameninta social-democratii?

Astfel de dispute politice au chinuit, practic, invatamantul de-a lungul anilor.

Fiecare ministru cu legea lui

Aproape fiecare ministru care s-a perindat in fruntea Educatiei a venit cu propria-i varianta de asa-zisa reforma. Liberalii au anuntat ieri ca vor reintroduce in Parlament propriul pachet privind invatamantul pe care l-au elaborat in vreme ce in fruntea ministerului de resort se afla liberalul Cristian Adomnitei. Este vorba despre un proiect care nu si-a incheiat traseul parlamentar, dar pe care liberalii vor sa-l scoata acum la lumina.

De ce nu este posibil, de atatia ani, sa existe un proiect pentru invatamant care sa fie valabil macar zece ani?

Rectorul Universitatii Babes Bolyai, Andrei Marga (ministru al invatamantului intre 1997-2000), spune ca instabilitatea legilor afecteaza intrega Romanie.

“Aceasta instabilitate se datoreaza calitatii slabe a legilor. Din nefericire, cand se elaboreaza legi sunt prea putini juristi implicati. Apoi, problema este si de cultura juridica. La noi nu se intelege ce este interes public. Interesul public este considerat interesul unui anumit public si atunci ies legi care satisfac interesul unui grup, dar nu interesul public”, afirma Andrei Marga. Si adauga: “In Romania este foarte confuza notiunea de reforma. Legea din 1995 (prima lege a invatamantului de dupa 1989 care a adus noutati majore – n.n.) a fost fundamentata abia in 2000, dar ea tinea de o reforma pe care Romania trebuia sa o faca – asa-numita reforma de recuperare care a adaptat educatia la societatea de dupa 1989 (economie de piata, stat de drept, pluralism politic)”, spune Marga.

Cine ne invata sa ne adaptam la globalizare?

El afirma insa ca in Romania ar fi trebuit sa se faca alte doua reforme, asa cum au facut alte tari comparabile cu noi. O reforma “de sincronizare” (adoptarea regulamentelor scolare si universitare la conditiile de astazi, la piata muncii de pilda) si o reforma “de infruntare a globalizarii” (care vizeaza competitivitatea sistemului in conditiile globalizarii). “Aceste reforme ar fi trebuit deja facute, numai ca nici specialistii nu se gandesc acum sa le elaboreze”, spune Marga.

In ceea ce priveste legislatia in vigoare, Marga afirma ca ea trebuia schimbata, insa amendeaza intentia lui Emil Boc de a adopta acest pachet prin asumarea raspunderii : “In nicio tara astfel de legi nu se adopta prin asumarea raspunderii. Avem de-a face cu o politizare excesiva, costisitoare si paguboasa”. Marga mai sustine ca atat proiectul liberalilor, cat si cel al lui Miclea “sunt prea slabe”, in vreme ce acela al lui Andronescu, chiar daca este perfectibil, este acceptabil.

Liviu Pop, secretarul general al Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant, spune ca este de acord cu asumarea raspunderii de catre Guvern pe un pachet de legi care sa multumeasca pe toata lumea.

Pop sustine ca sindicatele din invatamant vor fi de acord cu aceasta procedura, daca legea care va rezulta va fi dezbatuta public cu sindicatele, profesorii si elevii.