Negritoiu, ING: Cerere de credite de consum nu poate fi cat timp scad veniturile

Companiile au profitat de scaderea ratelor de dobanda din piata monetara in ultimele luni negociind cu bancile rate de dobanda mai mici, si prin urmare cererea de credite in lei din partea clientilor persoane juridice a urcat usor si a fost superioara celei de credite in lei din partea populatiei, afirma Misu Negritoiu, directorul general al ING Bank Romania.

“Aceste reveniri sunt, pentru moment, fragile. Trebuie sa tinem cont de faptul ca piata creditului in Romania este preponderent (peste 60%) o piata de euro, care nu este influentata de scaderea dobanzilor in lei, ci de evolutia cursului de schimb”, spune Negritoiu.

In pofida perceptiei de revenire a cererii de credite corporate in moneda nationala, datele statistice publicate de BNR la nivelul lunii martie indica mentinerea declinului soldului imprumuturilor, cu un minus anual de 4,4% fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Scaderea anuala este chiar mai mare fata de un ritm negativ de 3,3% consemnat in ianuarie.

In general, companiile recurg la credite in lei pentru acoperirea nevoilor curente, iar de cand criza a amplificat blocajul financiar, imprumuta bani si pentru plata impozitelor, atunci cand nu decid sa recurga la “creditul fiscal” prin amanarea achitarii obligatiilor fiscale.

Cert este ca imprumuturile in lei s-au ieftinit considerabil in ultimele luni, avand in vedere ca dobanzile interbancare ROBOR – folosite de banci ca referinta – au intrat chiar sub dobanda de politica monetara, ajungand chiar la niveluri de 3 – 5%, fata de 15 – 16% in urma cu un an.

Poate fi animata cererea de credite in lei prin reducerea dobanzilor sub pragul de 10%?

Negritoiu considera ca nu poate fi vorba de o cerere mare de credite de consum atat timp cat se manifesta pe piata o scadere pronuntata a veniturilor oamenilor, dublata de incertitudinea ridicata cu care se confrunta toti consumatorii.

“Cand vorbim de credite in lei, acestea sunt aproape exclusiv credite de consum, care au fost cel mai mult afectate atat de recesiunea de anul trecut, cat si de masurile de reducere a cheltuielilor publice de anul acesta”, spune seful ING.

Totusi, el remarca o cerere in crestere la creditele ipotecare, subliniind insa ca acestea nu sunt influentate de dobanzile in lei, ci de diferentialul de pret leu/euro, exprimat printr-o combinatie de dobanda si curs de schimb. “Atat timp cat euro ramane mai ieftin decat leul (iar acest fapt nu poate fi corectat numai din scaderea dobanzilor la lei), cererea de credite ipotecare ramane mai departe calata pe credite in euro, in timp ce disponibilitatile noastre de creditare sunt in lei. Este cea mai mare distorsiune a pietei.”

Unele banci au recurs chiar la “experimente” pentru a testa nivelul cererii de credite, lansand promotii cu dobanzi reduse care de fapt mascau costuri reale mult mai ridicate doar pentru a vedea in ce masura cererea este conditionata de nivelul pretului banilor.

Desi sloganul bancherilor este “avem lichididate in exces, dar nu dam credite pentru ca nu exista cerere solvabila”, experimentele respective au demonstrat totusi ca sunt clienti care cel putin isi fac curaj sa intre in sucursala atunci cand vad in vitrina afise cu oferte de credite in lei la dobanzi de o singura cifra.

Situatia se complica insa acum odata cu planul de austeritate pregatit de autoritati. Pericolul majorarii impozitelor nu a fost indepartat in mod credibil, ci mai degraba doar amanat, iar Guvernul intarzie sa clarifice modul de implementare a reducerilor de salarii, de angajati si ale altor cheltuieli publice.

Impactul masurilor de reducere a salariilor si disponibilizarilor din sectorul bugetar

“Evident, cererea de credite va avea de suferit intr-o masura destul de mare in urma acestor masuri. Tinand cont de faptul ca bugetarii reprezinta circa o treime din salariatii din Romania, atat scaderea salariilor, cat si concedierile vor avea un impact negativ semnificativ asupra portofoliilor bancilor. Creditele neperformante vor continua sa creasca, iar profitul bancilor se va diminua si mai mult”, anticipeaza Negritoiu.

Circa 75.000 de angajati din sectorul bugetar ar urma sa-si piarda locurile de munca din cauza angajamentului Guvernului fata de FMI de a reduce cheltuielile salariale. Presiunea pentru disponibilizari s-a accentuat din cauza ca restructurarile au fost amanate multa vreme de politicieni. Autoritatile sustin ca anul trecut au fost concediati circa 20.000 de salariati din sectorul public.

Nu cred ca BNR poate sa faca mai mult umbland numai la dobanda

Ieftinirea creditelor nu depinde numai de scaderea dobanzii de politica monetara a BNR si nici nu exista un anumit nivel al ratei-cheie care ar ieftini puternic creditele, sustine Negritoiu.

“Exista si o anumita logica a scaderii dobanzilor de referinta, in contextul unei tendinte de insanatosire a economiei si de revenire a pietei. Nu cred ca BNR poate sa faca mai mult umbland numai la dobanda in lei pe termen scurt (o zi, o saptamana sau o luna). In practica, este dificila ieftinirea puternica a creditelor in conditiile in care BNR permite o volatilitate ridicata a ratelor de dobanda pe piata monetara, iar bancile nu se imprumuta intre ele pe scadente mai lungi.”

In conditiile aparitiei unor noi tensiuni pe pietele financiare internationale din cauza crizei datoriilor Greciei, dobanzile pe piata interbancara de la Bucuresti au urcat peste nivelul dobanzii de politica monetara – in prezent de 6,25% pe an – dupa ce in lunile trecute stationau si saptamani intregi sub pragul dobanzii-cheie. Bancherii se plang ca nu-si pot asuma sa dea credit luand in calcul momentul in care ROBOR la 3 luni se afla la 5%, de exemplu, iar dupa cateva zile indicatorul respectiv sa sara la 8%, asa ca prefera sa ia in calcul nivelul superior al intervalului probabil de variatie.

Negritoiu reaminteste ca piata locala nu are lei pe termen mediu si lung si nici dobanzi de referinta la aceste termene.

Si Comisia Europeana, in recentul raport de convergenta la euro, a remarcat din nou ca Romania nu indeplineste criteriul dobanzilor pe termen lung. Finantele au incercat de anul trecut sa reconstruiasca treptat curbe de randament la obligatiuni pe trei, cinci si chiar 10 ani, insa de indata ce au aparut tensiunile externe legate de Grecia, bancile au inceput sa ceara dobanzi mai mari, iar statul a respins in bloc ofertele.

“Ieftinirea creditelor tine de un anume pachet de masuri economice si de tranzactii de piata, nu este o relatie univoca intre dobanda de interventie a BNR si dobanda la credite pe termen mediu si lung”, mai spune seful ING.

Increderea consumatorilor, factor principal care influenteaza creditarea

Veniturile populatiei si increderea consumatorilor in viitor pot fi considerate factorii principali care influenteaza nivelul creditarii, iar aceleasi aspecte functioneaza si in cazul companiilor, spune Negritoiu.

El adauga ca si comportamentul debitorilor cu privire la onorarea datoriilor este un alt factor important. “Cadrul juridic cu privire la statutul debitorului si creditorului (pe cine «protejeaza» legea). Acesti factori sunt completati de politicile autoritatilor (atat ale BNR, cat si ale Guvernului) – unele dintre ele potrivite, dar altele actionand, indirect, contra stimularii creditarii. De exemplu: permiterea unei volatilitati ridicate a ratelor de dobanda pe piata monetara sau neplata datoriillor la timp.”

El admite ca si bancile au intarit standardele de creditare pentru a se proteja intr-un mediu economic cu grad mare de incertitudine.

“Exista, fara doar si poate, si o problema de management bancar cu privire la expunere, administrarea portofoliilor, gestiunea lichiditatilor etc. Fiecare ar trebui sa-si faca treaba si atunci situatia va fi mai buna. Normalizarea activitatii economice, maturizarea pietei, imbunatatirea perceptiei de risc si corectarea dezechilibrelor fiscale sunt parte din pachetul de insanatosire a economiei.”

Bancherii spera ca economia isi va mai reveni spre sfarsitul anului, desi noile prognoze indica recesiune si in 2010.