Neoliberalismul este incompatibil cu democrația?

Dacă este să-i dăm crezare economistului Bruno Amable, profesor la Universitatea Paris I, da. Dacă este să observăm că opiniile sale sunt acceptate cu generozitate de o publicație de stânga, atunci trebuie să mai medităm.

Amable susține, așadar, într-un interviu acordat publicației franceze de stânga, Liberation că “neoliberalismul” este pur și simplu incompatibil cu democrația.

În presa occidentală, europeană sau americană începe să-și facă loc ideea că, de fapt, piețele au învins guvernele, iar ceea ce este pus acum în discuție este însăși sistemul democratic pentru că finanțele se sustrag controlului democratic popular exercitat prin delegare.

Plecând de la cazul Greciei și al Italiei unde guvernele de tehnocrați iau locul guvernelor politice rezultate în urma alegerilor, Amable susține: “Supunându-se constrângerilor structurale neoliberale democrațiile au pierdut puțin câte puțin controlul asupra politicilor publice. La un moment dat, aceasta se traduce brutal printr-o pierdere a legitimității, nu populară, ci a puterii economice și financiare.”

De ce este hulit neoliberalismul, un concept politico-filosofic-economic care în anii ’80-’90 ai secolului trecut părea că a câștigat partida și va domina lumea pentru multă vreme de atunci înainte? Și care, este adevărat, a minimizat rolul statului în economie recunoscând acestuia doar rolul de reglementare a economiei?

Amable explică în interviul citat: “(…) oamenii care au votat pentru Tratatul de la Maastricht (care guvernează funcționerea zonei euro împunând statului constrângeri în privința indicatorilor macroeconomici – n.n.) nu aveau în minte toate consecințele care urmau să se petreacă. Când acestea au venit, ne-am trezit într-un univers de constrângeri care împiedică definirea politicilor alternative. Există două soluții: fie schimbi radical sistemul fie te adaptezi cât mai bine constrângerilor”.

Sunt anumite forme de capitalism mai compatibile decât altele cu democrația?

“Neoliberalismul este, prin natura lui, ostil democrației. Este un regim fondat pe voința de a izola funcționarea economiilor de eventuale contestații populare. (…) Capitalismul social-democrat bazat pe compromis caută reguli negociate pe modele democratice”.

Liberation este un cotidian cu vederi de stânga și nu este de mirare să-l vedem contestând liberalismul. Dar astfel de opinii sunt vizibile în bună măsură și în alte publicații.

O altă publicație franceză de stânga, Le Monde, constata critic, recent, că politica neoliberală dusă în anii 80 de președintele american Ronald Reagan și de premierul britanic Margaret Tatcher a condus la dezindustrializarea Occidentului prin mutarea industriilor în Sud, iar consecințele se văd astăzi.

Despre situația democrației în Europa plecând de la cazul instalării la Roma și Atena a unor guverne de tehnocrați se interesează și publicația financiară Financial Times. Constatând că cei doi premieri ar urma să fie pe placul piețelor pentru că provin dintr-o elită economică, FT opinează că ei nu reprezintă, de fapt, o garanție prea puternică a succesului. Și că, în spatele lor, au ieșit deja la încălzire partidele extremiste care capătă din ce în ce mai multă forță în întreaga Europă.