Nesansa tinerei Shan Sa

Iata o posibila axioma a lui Murphy: daca esti scriitor si alegi libertatea migrand in Occident, acolo cu siguranta ti se va interzice o carte. Shan Sa s-a nascut la Beijing in 1972, a studiat si a scris poeme in limba chineza pana in 1990 (momentul tragicului episod Tienamen) cand a plecat in Franta, unde s-a si stabilit.

A inceput sa colaboreze cu marele pictor Balthus iar in 1997 s-a vazut rasplatita cu o bursa Goncourt la categoria Premier roman, pentru volumul Poarta pacii ceresti, care a fost ulterior tradus in numeroase limbi. Tot in franceza, limba sa de prozatoare, va scrie Cele patru vieti ale salciei (Premiul Cazes, 1999), Jucatoarea de Go (Premiul Goncourt pentru liceeni in 2001, tiraj 100.000 de exemplare) si Imparateasa.

Pe 5 septembrie curent, ultimul sau roman a constituit obiectul uriasului scandal de toamna din literele franceze (devenit, pe teme dintre cele mai diverse si punctat de zbierete din ce in ce mai inalte – vezi cazul lui Houellebecq din 2002 ,- traditional in anii din urma). In 2002, Shan Sa semnase cu editura Grasset un contract pentru publicarea viitorului ei roman, primind un avans de 228.674 de euro. Pe 8 aprilie 2003, scriitoarea se adreseaza patronului de la Grasset (Olivier Nora), declarand ca renunta atat la proiectul comun, cat si la suma ce-i fusese inaintata. Ratiunile acestei gratioase tradari pot fi gasite – afirma presa franceza – in lipsa de interes a editurii pentru opera ei si in promovarea mediocra pe care i-o propusese. Pe 6 mai, editura Albin Michel (colega cu Grasset in grupul editorial Hachette) anunta oficial ca autoarea de origine chineza a optat pentru institutia sa. Pe 19 august 2003, romanul Imparateasa ajunge in vitrinele librariilor, purtand marca Albin Michel si beneficiind de o reclama asurzitoare: presa scrisa, televiziune, banderola de best-seller, standuri speciale si un prim tiraj de 75.000 de exemplare. Grasset protesteaza cu o vehementa cam nelalocul ei (daca stam sa ne gandim la atat de iubita si laudata, in Franta, libertate de expresie a artistului), afirmand ca romanul publicat de adversarul sau editorial este identic cu acela care constituia obiectul contractului semnat in 2002. Dand curs solicitarii, Tribunalul parizian ii interzice lui Albin Michel sa continue difuzarea romanului (aflat pe locul 9 in topurile de vanzare consemnate in saptamanalul L’Express). Lupta va continua, cu siguranta, si va fi intretinuta cu nadejdi indreptatite de ambele parti. Daca difuzarea va fi din nou reluata, e limpede ca vanzarile vor cunoaste, ca urmare a scandalului, o crestere spectaculoasa. La fel de sigur este insa faptul ca sansele tinerei autoare de a pipai laurii unui Goncourt veritabil sunt aproap e nule.

Si cand te gandesti ca tot acest vacarm a fost iscat de micuta Shan Sa, al carei nume inseamna in chineza “fosnetul vantului”…