Nicolae Cinteză, BNR: Dacă băncile nu vor înțelege că principalul lor activ sunt clienții, vor dispărea

BNR va recomanda băncilor să relaxeze restructurarea creditelor pentru clienții care au probleme, dar reușesc să achite măcar parțial ratele, în condițiile în care unele bănci au ajuns pe punctul “să-și omoare clienții” prin modul în care au făcut restructurarea împrumuturilor cu restanțe, potrivit lui Nicolae Cinteză, directorul Direcției Supraveghere din BNR.

“Principala provocarea a băncilor în perioada următoare va fi schimbarea profilului de business. Dacă băncile nu vor înțelege că clientul este principalul activ pe care îl au, atunci vor dispărea. Perioada care va urma nu va mai fi atât de deschisă creditării. Politica băncii trebuie să fie una care să încurajeze încasarea creditelor. Nu dorim ca băncile să se transforme în agenții imobiliare”, a afirmat Cinteză la un seminar organizat la Sinaia de BNR, Asociația Ro­mână a Băncilor (ARB) și Alpha Bank. Cinteză conduce de aproximativ două decenii Direcția de Supraveghere a BNR, cunoscând bine sistemul bancar. Numărul creditelor la care se înregistrează restanțe a ajuns la 225.000.

“Evoluția creditelor restante, la valoarea brută, este nefavorabilă, este crescătoare. Nu doar din faptul că la creditele deja cu probleme se adaugă noi sume restante, ci se adaugă și noi credite restante. Ponderea creditelor «contaminate», a creditelor afectate de restanță în total credite este de 24%. Mă aștept ca neperformanța să fie destul de ridicată și în prima parte a anului viitor.”

Șeful Supravegherii a amintit de o discuție pe care a avut-o cu Radu Ghețea, președintele ARB, legată de situațiile în care se restructurează creditele, pentru că unele bănci, prin modul în care au făcut restructurările, “au omorât clienții sau erau pe punctul să-i omoare”. Băncile au înțeles târziu că este mai bine să recuperezi ceva decât să iei în portofoliu clădiri și terenuri pe care să nu poți să le vinzi.

Direcția Supraveghere va transmite, la mijlocul săptămânii viitoare, spre aprobarea conducerii băncii centrale, o adresă cu propuneri de relaxare a condițiilor de restructurare a creditelor. Ulterior, recomandările BNR vor fi transmise către bănci pentru a le informa că nu a fost avut în vedere un cadru așa de strict. “Dintre cei restructurați, 30-40% au redevenit rău-platnici. Rigiditatea în restructurare nu este recomandată din punctul meu de vedere. Dacă clientul face plăți parțiale și îți dovedește că nu poate să plă­tească din rată o anumită sumă, astfel de situații să le încurajăm. Este de apreciat o astfel de bunăvoință. Încurajăm acele situații în care se dovedește că într-adevăr clienții au probleme.
Nu încurajăm reaua-voință”, a spus Cinteză.

Pierdere pe sistem și în 2011

Portofoliile de credite continuă să se afle sub presiune, iar o parte importantă din profiturile operaționale merge în provizioane. În condițiile continuării creșterii creditelor neperformante sistemul bancar va înregistra pierdere și în 2011, pentru al doilea an consecutiv.

“Anul acesta categoric sunt convins că se va încheia cu pierdere pe sistem. În trimestrul patru mă aștept la pierdere. La septembrie pier­derea era de 766,4 milioane lei, iar la sfârșitul lunii octombrie a ajuns la 957,5 milioane lei. Partea bună este că avansul provizioanelor este mai mic decât creșterea pierderii. Operațional, băncile mai produc venituri care să acopere pierderea financiară”. Pe întreg anul 2010, sistemul bancar a intrat pe pierdere, pentru prima dată din 1999. BNR a rectificat cifra privind pierderea netă din 2010 la 516,4 mil. lei. În trimestrul al treilea din acest an, sistemul bancar a revenit în teritoriul negativ, după ce la semestru cumulase un profit net de 94,5 mil. lei. Pierderea cumulată din sistemul bancar raportată la sfârșitul lunii septembrie de circa 766 mil. de lei a depășit cu 62% nivelul raportat în aceeași perioadă a anului trecut.

1,2 mld. euro retrași de la bănci grecești

Românii au retras 1,2 mld. euro din subsidiarele băncilor grecești ca urmare a tensiunilor legate de Grecia, retragerile vizând în special instituțiile care au același nume cu banca-mamă.

“Luptele de stradă au făcut ca băncile grecești să piardă 1,2 miliarde de euro din depozite. E o sumă enorm de mare. Au fost două bănci în mod special. Cei care au păstrat brandul și brandul nu e asociat băncii-mamă au pierdut mai puțin. Băncile al căror nume este similar instituțiilor-mamă au pierdut mai mult.”

Problemele băncilor cu capital elen din România nu mai au aceeași amplitudine ca în urmă cu câteva luni, situația fiind demonstrată de solvabilitatea foarte bună, care în medie este în jur de 15%, potrivit lui Cinteză.