Nicolae Grigorescu: colecția de acasă/ de Remus Andrei Ion

Nicolae Grigorescu este, fie că ne place, fie că nu, cel mai curtat pictor român, cel care a iscat cele mai costisitoare pasiuni printre colecționari, cel care poate oferi și comercianților ambițioși creșteri de cotă de la o vânzare la alta. Nicolae Grigorescu ne demonstrează de un an încoace că operele lui importante nu sunt doar în muzee și că, de multe ori, povestea picturilor care au “rămas acasă” este chiar importantă.

Colecționarii au un patrimoniu Nicolae Grigorescu, despre care se pot spune multe, fiecare tablou are o mică istorie proprie, bazată pe iubirea celor care l-au cumpărat, păstrat, admirat. Și, cu toate acestea, valoarea operei lui Grigorescu este greu de estimat de fapt, prețurile negustorilor trebuie să crească mereu, colecționarii au dreptul să considere că au probabil cel mai “aparte” dintre tablourile lui Grigorescu, iar fiecare muzeograf își poate imagina că oricare dintre lucrările intrate în circuitul oficial poate fi prețuită peste oricare dintre tablourile care au dat vârfurile de cotă de pe piață pentru artist.

Și uite-așa, precum la Deva, 2-3 peisaje Grigorescu copiate și înlocuite chiar de portar în casa memorială Petru Groza, sunt acum evaluate la sute de mii de euro, și cota de piață a artistului are cinci recorduri consecutive în linie, de la 155.000 la 270.000 de euro. Fiecare casă de licitații cu istorie are în top picturi ale lui Grigorescu, iar o statistică realizată pe site-ul tudor-art.ro precizează că au fost adjudecate la licitații 73 de picturi și 10 lucrări de grafică ale artistului numai după anul 1995. Au fost tablouri din colecții mai mult sau mai puțin celebre, de la dr. Dona la Ion Dolănescu. Numărul lucrărilor lui Grigorescu care s-au tranzacționat este însă ceva mai mare, printre ele și o parte din falsurile cunoscute și înregistrate de specialiști.

Cele mai importatne sunt compozițiile cu personaje, peisaje ori scene idilice, carele cu boi, florile și portretele. De la “Studiu de bou”, o schiță în ulei, imaginea umoristică a lui V.A. Urechea, ori frumoasele țărăncuțe din celebrele tablouri “Fata culcată în iarbă”, “Păstorița”, “Țărăncuța odihnindu-se”, personajele lui Girgorescu, anonime în marea lor majoritate, s-au impus în istoria artei locale, iar acum domină și piața de artă…

În acest an s-au licitat puternic cinci picturi și unul dintre desenele sale umoristice. În 2010, s-au adjudecat zece picturi, iar în 2009 doar șase.

Vedetele acestor tranzacții sunt vârfurile de top de la Artmark, “Țărăncuță odihnindu-se”, “Cârciumă la Rucăr”, “La marginea pădurii”, “Păstorița” și “Car cu boi”. Plus un portret, tot o țărăncuță, vândut prin serviciul de private selling și portretul miniatură aliniat mărțișoarelor, “Visare”. Un ghiveci cu “Panseluțe” concurat de “Macii” și “Garoafele” lui Luchian. Topul de la Alis adaugă două lucrări importante “colecției de acasă”: un “Nud” adjudecat în decembrie 2010 cu 75.000 de euro și “Ciobănaș”, vândut cu aproape 55.000 de euro, dar în august 2001! Alis are și tabloul care a stat cel mai mult timp în fruntea vânzărilor, “Fata culcată în iarbă”. Trei peisaje de atmosferă la Goldart, “În amurg” (55.000 euro), “Car cu boi” și “Casa din Văleni” (9.000 euro) plus un portret excepțional, “Țărăncuță cu basma albă” și minunatele “Flori de nalbă”. “Florile de nalbă” apar și în istoria mai veche a Monavissa, alături de peisajul “Luminiș”.

Practic, piața de artă s-a reinventat pentru Nicolae Grigorescu după ce au început să se cumpere tablouri de Tonitza, Luchian, Pallady cu peste 100.000 de euro. Colecționarii au acceptat să renunțe la lucrări din ce în ce mai importante pentru prețuri record. Pentru un colecționar există și un tablou unicat: “Portretul Emiliei Dona” (35.000 euro), mama marelui colecționar, despre care, în epocă, se spunea că ar fi avut cea mai importantă colecție Grigorescu. Este rândul altor coelcționari să se impună… Să sperăm că vor fi la fel de inspirați precum doctorul Dona.

artalicitata.blogspot.com