Nobel si Ig-Nobel

Va impresioneaza ceremoniile cu domni, imbracati in fracuri si decoratii, care decerneaza sau primesc premii cu denumiri rasunatoare? Preferati poate galele pline de vedete care tin strans in mana o statueta si tin discursuri nu prea convingatoare? Sau va multumiti cu ceva mai simplu si mai odihnitor pentru ochi, cum ar fi un concurs de frumusete?
O vorba din popor spune ca toamna se numara bobocii. Poate. Pe vremuri, stiam ca la inceputul iernii aflam cine a primit Premiul Nobel, in prima luna de primavara eram anuntati cine sunt fericitii castigatori ai Premiilor Oscar, inainte de vacanta de vara se distribuiau premiile literare la Paris si asa mai departe. Lucrurile s-au cam schimbat si nu trece o saptamana, in cel mai bun caz, fara vreo ceremonie de premiere, indiferent de domeniu.
Reactia oamenilor cu umor nu s-a lasat prea mult asteptata si asa au aparut mai putin celebrele premii Ig-Nobel, acordate pentru cele mai trasnite sau amuzante subiecte de cercetare. Am mai scris despre ele acum un an, am primit cateva reactii de la colegi – impresionati, printre altele, de premiul acordat unui studiu privitor la atitudinea terapeutica adecvata in cazul penisului prins intr-un fermoar. A mai trecut un an si constat ca subiectul nu a fost suficient exploatat, in anul 2002 premiile depasind toate asteptarile.
In biologie s-au afirmat Babier, Paxton, Bowers si Deeming, care au publicat in revista “Avicultura Stiintifica” un studiu referitor la comportamentul erotic al strutilor fata de fermieri, in fermele specializate din Marea Britanie. Mut de uimire, am aflat ca in fizica s-a demonstrat ca spuma dintr-o halba de bere respecta cu strictete legea matematica a dezintegrarii exponentiale, dupa cum ne asigura Arnd Leike de la Universitatea din Munchen in articolul publicat in “Jurnalul European de Fizica”.
La antipozi, Kark Kruszelnicki, Universitatea Sydney, este premiat pentru studiul sau exhaustiv asupra scamelor din ombilicul uman: cantitate, culoare si variatiuni sezoniere. In India, Universitatea din Kerala se mandreste cu doi cercetatori de la Facultatea de Matematica, K.P. Sreekumar si G. Nirmalan, autorii studiului “Estimarea suprafetei totale a elefantului indian”.
Un electronist, Keita Sato, un informatician, Matsumi Suzuki, si un veterinar, Norio Kogure, s-au afirmat in promovarea intelegerii si armoniei intre specii diferite prin realizarea unei masini care traduce latratul cainilor direct in japoneza; varianta hau-hau/engleza este in curs de realizare. Doua subiecte medicale premiate pe buna dreptate: “Leziuni provocate de caderea nucilor de cocos”, autor Peter Barss, Universitatea McGill din Canada, si “Asimetria  scrotala la oameni si in sculptura clasica”, text semnat de Chris McManus, Londra. Daca nu stiati, scrotul este punga in care se afla testiculele, daca stiati, scuze.
Si, in fine, o modesta dar semnificativa contributie in pedagogia stiintifica, cercetarea venita din capitala mondiala a divorturilor, Reno, Nevada: opera lui V.L. Silvers “Efectul sublinierilor pre-existente asupra intelegerii materialului de lectura”.
Va jur ca nu am inventat nimic. N-ar fi avut nici un rost. Laureatul Premiului Nobel 2002 pentru economie si-a vazut substantial rasplatita descoperirea: deciziile economice, de la o modesta cumparatura la un buget national, contin un mare numar de factori emotionali, in opozitie cu cei rationali. E vorba de adevaratul Premiu Nobel.

Acest material apare in Ziarul de Duminica, suplimentul cultural al Ziarului Financiar