Noi desene in covor

Noi si remarcabile traduceri in superba colectie de proza contemporana Desenul din covor a Editurii ART, colectie ingrijita de Mircea Martin.

Jacques Chessex – Vampirul din Ropraz. Traducere din franceza de Luminita Raileanu. In 1903, la Ropraz, in Haut-Jorat din cantonul Vaud, fiica judecatorului de pace moare la douazeci de ani din cauza meningitei. Intr-o dimineata, cineva gaseste capacul sicriului ridicat, iar corpul feciorelnic al Rosei profanat, partial devorat. Satele vecine sunt inspaimantate, superstitiile dau navala, obsesia vampirilor ii cuprinde pe toti, incat se urmaresc intre ei, si totul se petrece in plina iarna. Apoi, la Carrouge si la Ferlens, au loc alte doua profanari. Trebuia gasit totusi un vinovat. Acesta va fi numitul Favez, un tanar ajutor de fermier, cu ochii rosii, surprins intr-un grajd intretinand raporturi sexuale cu animalele. Condamnat, inchis, supus unui tratament psihiatric, i se pierde urma in 1915.

Malcolm Bradbury – Omul Istoriei. Traducere din limba engleza si note de Gabriel Gafita. Cea mai cunoscuta dintre scrierile acestui autor, romanul de fata a fost ecranizat pentru televiziune intr-un miniserial de patru episoade, in 1980. Filmarile exterioare s-au facut la Universitatea din Lancaster, unde s-au petrecut, in perioada respectiva, lucruri asemanatoare cu cele descrise in carte. Eroul preda sociologia la o universitate adepta a modernismului, isi cultiva reputatia de radical, isi provoaca toti cunoscutii sa practice radicalismul de stanga. Este un individ care isi manipuleaza colegii, studentii si prietenii, uzand de orice mijloace, mai ales de intrigi sexuale si provocari politice, pentru a-si consolida propria pozitie.

Enis Batur – Marul. Tentativa de roman asupra tehnicilor Impletirii. Traducere din limba turca si note de Manuela Alice Mocanu. Pretextul acestui roman este expunerea, in 1995, la Muzeul d’Orsay din Paris, a tabloului intitulat Originea lumii, al lui Gustave Courbet, comandat pictorului in 1866 de un diplomat si mecena turc, pe nume Halil Serif-pasa. Comentariile pe marginea tabloului propriu-zis si a fenomenului declansat de scoaterea lui, in sfarsit, in fata publicului, dupa 129 de ani cat a fost tinut ascuns, ii ofera scriitorului prilejul de a dezvolta o “teorie a marului”. Fructul este privit ca un simbol al dorintei umane de cunoastere, care a avut drept prim efect notabil alungarea lui Adam si a Evei din Rai. Marul insusi devine, intr-un anume sens, o “origine a lumii”.