Noi discuții privind legea sănătății

Ministerul Sănătății a chemat ieri la consultări mai multe organizații medicale, printre care Colegiul Medicilor și Colegiul Farmaciștilor pentru a vedea ce formă să dea noii legi a sănătății, după ce prima variantă propusă a picat în urmă cu două săptămâni la presiunea opiniei publice.

“Principalele teme și principii de la care pornim discuția au rămas aceleași, și anume care este ponderea sistemului privat în sistemul de asigurări de sănătate, organizarea spitalelor cu principalul scop ca personalul medical să nu mai fie personal bugetar, dar și controlul calității serviciilor medicale”, a spus Vasile Cepoi, secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătății.

Aceasta este a doua încercare a autorităților de a lansa în dezbatere publică un proiect de lege, dar dacă varianta precedentă a plecat de la Președinție și până să ajungă la public au circulat mai multe variante neoficiale, acum ministerul vrea să afle propunerile actorilor din sistem înainte să vină cu un proiect.

Discuțiile vor continua până pe 29 februarie și vor participa atât reprezentanți ai mediului privat, cât și sindicatele, patronatele, spitalele sau comisiile de specialitate reunite ale Parlamentului.

Înainte de începerea discuțiilor, Vasile Astărăstoae, președintele Colegiului medicilor, spunea că va propune ca legea să fie redactată de grupuri de lucru, cu experți pe fiecare domeniu.

Prima variantă dorea spargerea monopolului Ca­sei de Asigurări de Să­nătate, instituția unde merg contribuțiile la sănă­tate, prin apariția asigu­rătorilor de sănatate, entități private ce ar fi preluat banii și ar fi încheiat contracte cu medicii și spitalele. În aceste fel, statul dorea să să încurajeze concurența din sistem și rolul jucat de privați.

Modelul propus inițial era inspirat de sistemul olandez, unul dintre cele mai liberale din Europa. În Europa contribuțiile la un fond public de sănătate sunt obligatorii, cu excepția Olandei, relevă o analiză recentă a ZF.

Proiectul de lege privind reformarea sistemului sanitar s-a dovedit cel mai tensionat, având un ecou atât de puternic la nivelul opiniei publice.

În același timp, mediul privat, medicii sau farmaciștii nu au respins proiectul, având fiecare pe domeniul de practică observații specifice.

În sănătate, fondurile publice sunt de circa 5,5 miliarde de euro, din care bugetul Ministerului Sănătății este de 1,3 miliarde de euro, iar banii strânși de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) înseamnă 4,2 miliarde de euro.

La acești bani se adaugă fondurile private, de aproape jumătate de miliard de euro, cât reprezintă piața serviciilor medicale private, dar și medicamentele plătite cash de pacienți și plățile informale.