Noile industrii/ de Alexandru Ciolan

Industrie ne vine, ca atâtea alte cuvinte, din mai multe surse: fr. industrie, la care mergem pentru sens, lat. industria, invocat pentru formă și, pentru utilizările recente, engl. industry.

În franceză, primul și cel mai vechi atestat (sfârșitul sec. al XIV-lea) este sensul de “iscusință, dibăcie”, urmat (începutul sec. al XV-lea) de acela de “activitate manuală”, din care derivă (atestat pe la mijlocul sec. al XVI-lea) cel de “activitate de producție”. În sfârșit, înțelesul pe care l-a împrumutat româna datează de la mijlocul sec. al XVIII-lea: “activitate economică bazată pe transformarea materiilor prime”.

Engleza a împrumutat cuvântul din franceză, cu primul sens, cel de “pricepere, dibăcie”, și i-a dezvoltat intern sensurile de “strădanie”, apoi de “manufactură ori comerț” și, în sfârșit, cel de “efort sistematic”.

Edițiile succesive ale DEX și ale Dicționarului de neologisme definesc industria ca: 1. Ramură a economiei care se ocupă cu extragerea materiilor prime și cu transformarea acestora în mijloace de producție și/sau în mărfuri de consum; 2. (urmat de determinări) Subdiviziune a industriei, ramură industrială; și 3. (cu precizarea “rar”) Profesie, meserie (sens pe care, personal, nu l-am întâlnit niciodată). Dintre sintagme, sunt menționate numai industria grea, industria ușoară, industria extractivă și industria textilă.

În știrile externe (majoritatea traduse) industrie apărea și în presa dinainte de 1989 cu sensuri diferite de cele consemnate de dicționare. În anii ’70, organul de presă al partidului scria despre industria sexului din America (“Industria sexului – cărți, sex-cluburi, afișe, săptămânale specializate – a realizat în 1969 în S.U.A. o cifră de afaceri de 2 miliarde dolari”, Sc. 14 XI 70 p. 6) sau despre industria filmului (“Industria mondială a filmului practică, pe scară largă, «remake»-uri după opere sau scenarii de prestigiu”, Sc. 28 IX 74 p. 4), iar la începutul anilor ’80 erau invocate “Mutații în industria video” (R.l. 11 III 81 p. 6).

Nimeni nu confunda, înainte de 1989, industria cu serviciile, transportul ori comerțul. Exista un “Consiliu Național al oamenilor muncii din industrie, construcții, transporturi, circulația mărfurilor și finanțe” care delimita precis ramurile economiei naționale. După 1990, industria pare a-și căpăta, în română, sensul originar din latină, acela de “activitate” și, prin extensie, “domeniu de activitate”. Să trecem în revistă câteva (lista este foarte lungă) sintagme noi în care industrie desemnează o activitate, legală sau ilegală, aducătoare de venituri sau care, prin volumul ei, începe să se profileze ca un domeniu distinct:

– industria asigurărilor / de asigurări (“Atacurile de la 11 septembrie au determinat pierderi de circa 40 mld. dolari în industria asigurărilor”, zf.ro 2 V 11);

– industria audiovizuală / a audiovizualului (“(C)rearea de rețele paneuropene pentru a ajuta profesioniștii din industria audiovizuală să-și îmbunătățească abilitățile pe piața internațională”, evenimentul.ro 17 II 10);

– industria bancară (“criza a început să fie resimțită puternic și de industria bancară”, zf.ro 1 V 11);

– industria comețului electronic (“Deși 2011 este un an marcat de instabilitate economică, industria comerțului electronic și-a păstrat ritmul de creștere de două cifre și rămâne o piață în plină dezvoltare”, evenimentul.ro 11 X 11);

– industria concediilor medicale (“În Vaslui s-a dezvoltat o adevărată industrie a concediilor medicale”, evenimentul.ro 25 VIII 09);

– industria crimei (“(A) apărut o adevărată industrie a crimei. Activitățile ilegale s-au diversificat, iar produsul lor financiar crește exponențial…”, Ad. 21 I 98 p. 16);

– industria de divertisment “(L)ista viitorilor miliardari din industria de divertisment, alcătuită de editorii revistei Forbes”, evenimentul.ro 24 IX 11);

– industria de frumusețe (“(U)n juriu format din specialiști din industria de frumusețe și modeling a selectat trei tinere”, evenimentul.ro 13 III 04);

– industria de publicitate / publicitară “1920 – Este anul în care întreaga industrie de publicitate a trecut printr-o transformare masivă, atât din punct de vedere al abordării, cât și al practicii. Acum, agențiile de publicitate încep să dezvolte strategii de marketing și copywriting”, evenimentul.ro 19 I 10);

– industria de software (“Intrarea României în Uniunea Europeană pe 1 ianuarie 2007 a catalizat interesul giganților IT pentru industria de software a țării noastre”, evenimentul.ro 7 II 08);

– industria horeca (“Două evenimente de anvergură, destinate pe de o parte industriei Horeca, iar pe de altă parte pieței bunurilor de larg consum, s-au desfășurat ieri…”, evenimentul.ro 27 V 11);

– industria hotelieră (“Românii își doresc să lucreze în străinătate în special în construcții, agricultură sau industria hotelieră…”, evenimentul.ro 12 VII 11);

– industria jocurilor de noroc (“(B)anii câștigați din alcool (de mafioții americani) au fost investiți apoi în cazinourile din Las Vegas, ceea ce i-a făcut stăpâni absoluți pe industria jocurilor de noroc”, adevarul.ro 9 X 11);

– industria jocurilor pe calculator (“(N)ume sonore în industria jocurilor pe calculator, ca Sierra Games sau Vivendi Universal…”, evenimentul.ro 24 VII 09);

– industria medicală (“(I)ndustria medicală a depășit-o pe cea a armamentului în privința practicilor ilicite”, evenimentul.ro 20 III 09);

– industria meditațiilor (“Cum impozităm industria meditațiilor?”, ziare.com 17 I 11);

– industria muzicală / muzicii (“(U)n film biografic despre cântăreața Lady Gaga, în cadrul căruia va fi prezentată rapida ei ascensiune în industria muzicală internațională”, evenimentul.ro 7 X 11);

– industria nunților (“Motoare turate în industria nunților”, adevarul.ro 29 IV 11);

– industria on-line (“Hotelul «Astoria» va găzdui, în premieră pentru zona Moldovei, o conferință privind industria on-line și domeniile de aplicabilitate”, evenimentul.ro 14 IV 08);

– industria pensionărilor (“Trebuie să înceteze și industria frauduloasă a pensionărilor pe bandă pe bază de dosare trucate și toată această paletă de măsuri asistențiale care de fapt îi țin pe oameni în sclavie…”, evenimentul.ro 12 X 11);

– industria porno(grafică) / sexului / XXX (“(D)e trei ani, este abonată la trofeele AVN, Oscarurile industriei porno”, evenimentul.ro 1 V 09);

– industria serviciilor (“Până în 2007, Spania a menținut una dintre cele mai permisive politici de imigrare, întrucât căuta forță de muncă ieftină pentru sectorul construcțiilor și industria serviciilor”, adevarul.ro 3 X 11);

– industria spectacolului (“Iașul este un oraș important al României, dacă ne uităm de la industria spectacolului, la micul sau marele ecran sau la business”, evenimentul.ro 25 II 11);

– industria turismului / turistică / de turism (“Agroturismul nu trebuie privit ca o alternativă la industria turismului”, evenimentul.ro 12 VIII 02).

Cu atâtea industrii noi, nu putem privi decât cu neîncredere o afirmație de genul: “Dezindustrializarea României este o realitate” (JN 2 IX 97 p. 4)…

Exemplificări și datări pentru sensurile și cuvintele noi din acest articol veți găsi în ediția a treia a DCR (Dicționarul de Cuvinte Recente), aflat în pregătire la Editura Logos.