Nota de plată pentru scutul antirachetă de la Deveselu: 400 de milioane de dolari

Costurile pentru amenajarea facilității de la Deveselu sunt de aproximativ 400 de milioane de dolari, a precizat, vineri, secretarul de stat Bogdan Aurescu, menționând că în jur de 40 de milioane de dolari, reprezentând costuri anuale, vor fi suportate exclusiv de SUA.

Întrebat în legătură cu sumele concrete care vor fi cheltuite pentru amenajarea facitiății militare de la Deveselu, Aurescu a făcut referire la declarația dată de generalul american Patrick O’Riley în această localitate, în luna mai.

“Despre costuri am mai vorbit. Sunt estimate la aproximativ 400 de milioane de dolari – amenajarea facilității”, a spus Aurescu.

El a adăugat că “în jur de 40 de milioane de dolari, costuri anuale” vor fi suportate exclusiv de SUA.

De asemenea, un interceptor va costa circa 10 milioane de dolari, sumă suportată de asemenea de partea americană. La Deveselu vor fi, potrivit lui Aurescu, trei silozuri a câte opt interceptoare fiecare.

“Dacă facem un raport costuri-beneficii, fără îndoială că aceste costuri pe care și România le suportă sunt extrem de bine răsplătite prin gradul de securitate”, a concluzionat secretarul de stat.

El s-a referit la faptul că România va suporta plata taxelor locale pentru proprietatea asupra terenului sau alte proprietăți imobiliare de la Deveselu.

“SUA sunt responsabile pentru costul interceptorilor, transportului, construirii, întreținerii elementelor din facilitate, pentru serviciile solicitate – primite și furnizate. România este, la rândul său, responsabilă pentru acele elemente de infrastructură – clădiri, servicii – pe care le folosește exclusiv sau în mod principal în cadrul bazei”, a declarat Aurescu în prezentarea conținutului Acordului privind scutul.

El a spus că “România plătește taxele locale referitoare la proprietatea asupra terenului sau alte proprietăți imobiliare”, lucru “firesc pentru că România este proprietar”.

Aurescu a subliniat că acordul prevede că “pentru orice alte elemente de infrastructură pe care părțile le folosesc în comun și care vor fi construite, amenajate, modernizate în legătură cu baza sau facilitatea”, costurile vor fi suportate în comun, proporțional cu gradul de utilizare.

De asemenea, Aurescu a mai spus că “SUA și România cad de acord cu privire la acele costuri care trebuie suportate în comun”.

“Deci România nu va suporta cheltuieli pentru lucrări sau servicii pe care nu le consideră utile sau pe care nu le-a aprobat în prealabil”, a explicat el.