Noutăți editoriale în 2015 (I)/ de Elisabeta Lăsconi

Editurile promit să-și răsfețe cititorii cu romane care să mulțumească gusturi și vârste diferite, semnate de scriitoare adulate de cititori sau alese de juriile unor prestigioase premii literare. Și cum tinerii sărbătoresc Dragobetele și Ziua Îndrăgostiților, un roman frumos este deopotrivă dar și declarație de iubire. Mărțișor și 8 Martie îmbie și ele să dăruiești cărți, iar colecțiile cele mai cunoscute de traduceri din literatura contemporană – „Raftul Denisei” și „Biblioteca Polirom” se pregătesc să le ofere.                                   

Denisa Comănescu a creat deja o tradiție, lansând de mărțișor o carte nouă de Isabel Allende. Autoarea chiliană se aventurează în alt gen și altă lume, noul ei roman Ripper este un thriller! Acțiunea se petrece în San Francisco, are ca personaje o mamă și fiica ei, deosebite între ele ca ziua de noapte. Mama are doi admiratori, Amanda – un tată inspector de poliție și un bunic fabulos, suspansul se țese împletind tot mai strâns firele epice: jocul online Ripper inventat de Amanda cea solitară și introvertită, dispariția mamei, crimele ce indică un ucigaș în serie. Nu vă temeți, o s-o regăsiți pe Isabel Allende și în thriller, căci scrie tot în maniera ei unică și magică!

În „Raftul Denisei” apar două laureate. Hillary Mantel reînvie destinul Annei de Boleyn și intrigile de la curtea lui Henric VIII într-un roman ce i-a adus în 2012 două premii – Man Booker Prize și Costa Book Award: O regină pe eșafod. Și, pentru prima oară, apare tradus în limba română un roman de Lena Andersson, Conduită arbitrară, distins în 2013 cu Premiul August și premiul celui mai cunoscut ziar suedez, Svenska Dagbladet. Romanul are ca personaje o scriitoare și un sculptor și explorează felul în care dorința de a fi iubit duce la trădarea de sine.

Alte două romane aparțin unor formule preferate de prozatoare în ultimul deceniu. Prima formulă, cea a romanului infuzat de biografism, se întâlnește cu interesul vizibil pentru anii nebuni. După Soția din Paris de Paula McLain, care are ca personaj principal pe prima soție a lui Ernest Hemingway, iată că soția cea rebelă, frumoasa din sud devine eroină în Z. Un roman despre Zelda Fitzgerald de Therese Anne Fowler. 

A doua formulă de succes, romanul istoric, interferează cu universul oriental și captează destinele unor oameni pe care istoria le răsucește în fel și chip, în Zeii Pedepselor Cerești de Jennifer Cody Epstein. Din nucleul epic, bombardarea Japoniei în 1945, epica urmărește viețile personajelor, prinse în vâltoarea unor evenimente și pasiuni răscolitoare: adolescenta Yoshi Kobayashi și părinții ei, Cam – pilotul prizonier, arhitectul Anton Reynolds, Billy – soldat în armata ce ocupă Japonia.

„Biblioteca Polirom” are în pregătire autoare consacrate, care și-au găsit fiecare o rețetă personală de bestseller. Amy Tan revine după ani de tăcere cu un roman spectaculos – Valea minunilor, în care temele preferate – relația mamă-fiică și dubla identitate, chineză și americană, se proiectează în frământările începutului de secol XX, în viața curtezanelor din Shanghai. Curtezanele Chinei imperiale alcătuiesc casta misterioasă, pe care scriitoarea a descoperit-o pornind de la fotografii de epocă și de la povestea bunicii ei. Este romanul cel mai ambițios al autoarei, tentată să construiască alt arhetip al feminității chineze, comparabil cu gheișa japoneză.

Philippa Gregory încheie ciclul dedicat Războiului celor Două Roze: Prințesa albă evocă viața prințesei Elizabeth York, a cărei căsătorie cu Henric VII pune capăt luptelor dintre cele două case, Lancaster și York, simbolizate una de roza roșie, alta de roza albă, dar condiția de regină nu-i aduce fericirea, ci alte încercări – grijile pentru soarta fraților dispăruți, autoritatea mamei regelui care ia decizii în locul lui, amenințări din partea unor pretinși pretendenți la tron. 

Aventuri în lumi exotice se lasă ghicite în două romane, chiar din titlu: Vreme ciudată la Tokyo de Hiromi Kawakami și Înapoi în Ghana de Taiye Selasi. Romanul prozatoarei japoneze distins cu Premiul Tanizaki la apariție în 2001 și, prin traducere, ajuns între finaliștii din 2012 la Asia Man Booker Prize este povestea unei iubiri stranii: o femeie independentă, obișnuită să trăiască după regulile ei, își reîntâlnește profesorul din liceu, moment de la care începe relația lor ciudată. Tot un moment singular fracturează armonia unei familii americane în romanul talentatei Taiye Selasi: moartea bruscă a tatălui îi obligă pe fiii și fiicele sale să se adune în casa mamei lor și să afle tainele trecutului.

Dar romanul așteptat cu nerăbdare îl semnează Elif Shafak, despre un mare arhitect turc Mimar Sinan din secolul al XVI-lea, a cărui longevitate uluiește – a trăit 99 de ani, iar  forța sa de creație amintește de titanii Renașterii: 90 de moschei, 36 de palate, 50 de școli, 48 de băi, 20 de mausolee, 10 poduri. Viața artistului se împletește cu a lui Jahan, băiatul indian de 12 ani care aduce la Topkapi un elefant alb, ca dar pentru sultan, devenindu-i ucenic, se împletește cu secretele palatului și cu spațiul fabulos al Istanbulului. Încerc să ghicesc titlul romanului care se anunță drept capodopera scriitoarei – Făuritorul de cupole sau, ca în versiunea engleză, Ucenicul arhitectului.