Noutati la Humanitas fiction

Editurile noastre publica sute de carti in fiecare luna, o enorma productie de carte, care copleseste de-a dreptul cititorul intrat intr-o librarie. Prin rubricile diverse ale “Ziarului de Duminica”, care au ca subiect cartea, ne-am propus sa fim un ghid pentru cel care doreste sa se informeze, incat, atunci cand ajunge intr-o librarie, sa se poata orienta mai usor. La “Cartea de literatura” sunt semnalate carti aflate deja pe rafturi, intre care facem, fireste, o selectie. La fel se intampla cu cartea de istorie, de stiinta, de economie, de arta. Le sunt destinate cronici cartilor asupra carora merita sa ne oprim mai mult, din diverse motive, explicate de cei doi cronicari literari ai ziarului. Atentie aparte mai primesc colectiile. Asupra unui titlu tradus ne oprim pe indelete in fiecare numar. Din noianul de volume in curs de aparitie sau in pregatire alegem cate unul pe care il prezentam printr-un fragment, speram incitant, la rubrica “Avanpremiera”. In sfarsit, in cadrul rubricii de fata, am invitat editurile sa ne semnaleze cate o carte aflata in pregatire, sa ne prezinte, pe scurt, de ce merita acea carte sa apara, sa fie cumparata si citita. Amos Oz – “Sa nu pronunti noapte” Cartea apare in colectia “Raftul Denisei”. In vara lui 1989, in plin desert, in oraselul Tel Keidar, povestea de dragoste dintre Theo, un inginer sexagenar, si Noa, o mai tanara profesoara, se dezintegreaza incet. Moartea unui elev in circumstante ciudate pune toata comunitatea in alerta. Sosirea tatalui, care, in memoria fiului sau, o convinge pe Noa sa se ocupe de construirea unei clinici pentru ingrijirea adolescentilor drogati, starneste suspiciune. Cu o profunda intelegere a fiintei si relatiilor umane, Amos Oz scrie o istorie amara si tandra despre ambitii frustrate si iubiri neimplinite, intr-un roman dens, cu oaze de poezie si de ironie fina. “Felul in care Amos Oz descrie locurile este la nivelul lui Faulkner, iar cautarea idealurilor il apropie de Tolstoi. Personajele sale nefericite si decadente il evoca pe Saul Bellow, iar radiografia sentimentelor si obsesia pentru problemele dureroase ating intensitatea lui Dostoievski” (Sunday Telegraph).

Amos Oz, cel mai important prozator si eseist israelian, s-a nascut in 1939 la Ierusalim, parintii sai fiind originari din Polonia si Rusia. La cincisprezece ani se stabileste in kibbutzul Hulda, unde isi schimba numele din Klausner in Oz. Dupa absolvirea Facultatii de Filozofie a Universitatii Ebraice din Ierusalim revine in kibbutz, unde practica agricultura si preda la liceul local pana in 1986, cand se muta cu familia in orasul Arad, in apropierea Marii Moarte. Primul sau volum de povestiri, “Acolo unde urla sacalii”, apare in 1965, fiind urmat de romanul “Altundeva, poate” (1966). In 1967 lupta in Razboiul de sase zile, iar in 1973 participa la Razboiul de Yom Kippur. Dupa succesul international al romanului “Sotul meu, Michael” (1968), continua sa publice carti de fictiune: “Pacea perfecta” (1982), “Cutia neagra” (1987), “Sa cunosti o femeie” (1989), “Fima” (1991), “Sa nu pronunti: noapt”e (1994), “Pantera din subterana” (1995), “Aceeasi mare” (1999), “Poveste despre dragoste si intuneric” (2002; Humanitas fiction, 2008, 2009), “Deodata in adancul padurii” (2005; Humanitas, 2010), “Rime despre viata si moarte” (2007; Humanitas fiction, 2009). Amos Oz este autorul mai multor volume de povestiri (cel mai recent, “Scene din viata la tara”, 2009) si de eseuri literare si politice (“Cum sa lecuiesti un fanatic”, 2002; Humanitas, 2007). Printre numeroasele premii si distinctii primite de Amos Oz se numara: Premiul Israel (1998), Marele Premiu Ovidius (Romania, 2004), Premiul Catalonia (2004), Premiul Goethe (2005), Premiul Printul de Asturias (2007), Premiul Grinzane Cavour (2007), Premiul Primo Levi (2008) si Premiul Heinrich Heine (2008). Presedintele Jacques Chirac i-a inmanat, in 1997, Legiunea de Onoare. Opera lui Amos Oz este publicata in 40 de limbi.