Nu doriti o masina la pachet?

Termenul “kit car” denumeste o trusa care contine aproape tot ceea ce ai nevoie pentru a-ti construi in intregime o masina. Majoritatea kit car-urilor de pe piata occidentala au la baza modele de masini de curse de colectie, cu sasiuri din aliaj de otel, motoare de mare capacitate si suspensii de curse. Asa cum este livrat clientului, kit car-ul nu contine insa nici placute de inmatriculare; inregistrarea masinii este sarcina constructorului, a celui care asambleaza masina si care devine fabricant, in timp ce producatorul kit-ului este considerat a fi un simplu furnizor. In strainatate, mai putin Europa Centrala si de Est, de 50 de ani incoace kit-car-urile si replicile dupa masini de curse de colectie au dezvoltat in jurul lor o adevarata industrie.
In primavara lui 2003, Dan Mihailovici, Andrei Marinescu, Grigore Stanescu si Alexandru Damian, cei patru asociati de la Play/DreamCars, vor lansa pe piata romaneasca prima replica autohtona dupa legendara Lotus Seven, model Tiger Supersix, aflata in prezent in curs de omologare la Registrul Auto Roman (RAR). Masina va costa intre 20 si 40.000 de dolari, in functie de optiuni si va marca aparitia unui nou business, “o afacere spectaculoasa in ceea ce priveste priza la public” pentru care, explica Andrei Marinescu, “nu exista o piata prospectata, dar exista o piata potentiala foarte mare”.
Acest tip de afacere, crede Andrei Marinescu, mizeaza pe pasiunea romanului pentru extravagante, asa ca, adauga el, “chiar daca noi ne vom impotmoli, sunt convins ca acest business tot va exploda in curand; daca nu il vom face noi, il vor face altii. Romanul nu are notiunea banului. Pe soselele  din Romania pot fi vazute foarte multe masini foarte, foarte scumpe, pe care mare parte dintre proprietarii lor nu si le pot permite. Aveam un prieten care avea un Mercedes de zeci de mii de dolari, pe care, din cauza consumului de benzina, nu-si permitea sa-l scoata din garaj decat o data pe luna”.   

Si totusi, nu era Lego
Dan Mihailovici are 28 de ani, este designer de meserie si “nebun” dupa masinile de colectie. “Prima mea masina a fost un Mercedes <coada de randunica> din ’67. In urma cu doi ani, am avut cu el un accident de circulatie, cineva mi-a taiat calea – n-a fost vina mea – am ajuns la Asigurari si acolo l-am cunoscut pe Grigore Stanescu. El era inspector, mi-a vazut masina si s-a gandit ca ori sunt nebun, ori stiu ce fac”, povesteste el.
Dupa cum marturiseste, initiativa unei afaceri cu astfel de masini a avut-o de fapt Grigore Stanescu, inginer proiectant de motoare, in varsta de 43 de ani. “Cred ca m-a abordat pentru ca avea nevoie de inca un nebun, dar si de un impuls financiar”. A fost cooptat apoi Andrei Marinescu, producator audio-video, in varsta de 28 de ani si Alexandru Damian, un alt prieten, stabilit in Statele Unite.
Cei patru asociati au hotarat sa inceapa afacerea cu o replica AC Cobra si o alta Lotus Seven, kit car-uri pe care urmau sa le cumpere din Anglia. S-au documentat inainte de a se apuca de treaba, spun ei, au mers RAR cu legislatia si acolo li s-a spus ca nu va fi nici o problema – “n-am vrut sa aruncam banii pe fereastra”, precizeaza Dan.
“Am calculat costurile, eu trebuia la acea vreme sa iau niste bani de la BTR, banca insa a cazut si i-am recuperat greu. Mai trebuia sa fie un asociat, cineva care dorea sa intre in afacere si in baza caruia am hotarat sa incepem cu doua masini, dar persoana respectiva s-a razgandit in ultimul moment. Noi comandasem deja kit-urile, platisem un depozit la ambele firme si eram descoperiti”, isi aminteste Mihailovici.
Problema de ordin financiar a fost rezolvata cu un credit la Banca tiriac, au urmat insa alte probleme, de ordin birocratic in ceea mai mare parte. “A fost vorba de niste certificate de vama EUR, care au fost prost completate de partenerii englezi, drept care masina a ajuns in garajul in care urma sa fie construita de-abia la inceputul lunii august. Noi estimasem sa terminam prima masina intr-o luna si jumatate, maxim doua, credeam ca toate piesele se vor monta ca un joc de Lego, dar nu a fost asa”, explica Andrei Marinescu. In fotografii, adauga el, sasiul, piesele si elementele de caroserie aratau bine, pareau frumos vopsite, in realitate insa aratau foarte urat si erau neprelucrate (“le-am taiat noi, le-am potrivit sa se imbine cum trebuie una cu cealalta”).

Volanul pe stanga, directia pe dreapta
Pentru asociatii de la Play/DreamCars, colaborarea cu partenerii englezi a constituit o alta sursa de dureri de cap. “Nu a fost deloc usor sa-i facem pe englezi sa inteleaga ce vrem”, spune Dan. Au comandat kit-ul pentru Europa continentala, cu volan pe stanga, au primit sasiul cu volanul pe stanga, ce-i drept, dar cu directia pe dreapta. “Ne-au trimis caseta de directie din nou, dar fara certificate in regula, totul trebuia sa se intample de pe o zi pe alta si a durat o luna si jumatate, apoi piesele desi le comandasem noi, le-am primit ruginite de la condens”.
In Anglia, Lotus 7 intra in categoria masinilor “spartane”, de curse, replica romaneasca a trebuit insa sa fie dotata cu elemente care sa-i sporeasca atat confortul cat si spectaculosul imaginii, spune Mihailovici. Astfel, aparatorile de la aripile din spate, care erau din fibra de sticla, au fost realizate din tabla de otel, cromata, la fel si aparatoarea de la catalizator, proiectata de Dan impreuna cu Grigore si realizata pe comanda. “25% din masina reprezinta subansamble facute de noi. Le-am proiectat si am mers cu ele in fabrica, le-am prelucrat la strung, la freza, le-am cromat, au fost anumite piese la care numai proiectarea a durat doua saptamani”, precizeaza el.
Pana in acest moment, investitia in afacerea cu “masini de vis” a celor patru asociati inseamna 52.000 de dolari, adica o masina gata asamblata si o a doua, Cobra, in cutii, cu taxele vamale, TVA si dobanda la creditul luat de la banca incluse. Masina terminata, aflata la RAR, este replica Lotus 7, model Tiger Supersix si, dupa cum explica Dan Mihailovici, are performante dinamice foarte bune: ajunge la 100 km/ora in 5 secunde, sasiul este de curse, din otel cu anduranta mare si este la fel de usoara precum un Tico, gratie caroseriei din fibra de sticla. Motorul Tiger-ului este Ford, de doi litri, cu 130 de cai putere, injectie multipunct, computer de bord, catalizator si sonda lambda. “Noi facem masini de curse <ambracate> intr-un design clasic consacrat. Suntem pionieri intr-un domeniu despre care multi viseaza frumos si isi doresc sa vada marturii ale designerilor care au marcat istoria automobilului”.
Dupa cum tine sa precizeze, Dan spera ca Romania se va “alinia” si din acest punct de vedere stilului de viata european, numai ca, adauga el, “pe soselele noastre va fi cam problematic, pentru ca aceste masini au o garda foarte joasa, 13 cm, noroc ca au asfaltat Bulevardul Magheru si alte cateva, poate ca ar fi bine sa le dam cumparatorilor si o schita cu traseul pe care il pot face…”
In cazul in care avizul RAR va fi favorabil si va incepe procedura de omologare a Tiger-ului, suma totala a testelor la care va fi supusa masina s-ar putea ridica la 150 de milioane de lei. Este vorba despre testele de noxe, care costa 13 milioane de lei, testele de franare, 40 de milioane, teste de viteza si de anduranta, alte cateva zeci de milioane. “Aceste costuri, adaugate la pretul unei masini duc la o suma exorbitanta. Practic, doar testele costa mai mult decat o Dacia noua”, mai spune Andrei Marinescu.