Nu-l uitați pe marele James Joyce!/ de Ziarul de duminică

Fără dubiu, geniul literaturii irlandeze James Joyce merita din plin o serie de autor. Denisa Comănescu a inițiat-o la editura pe care o conduce, Humanitas fiction, și ne bucură să semnalăm primele titluri ale seriei, în traduceri noi și proaspete.

James Augustine Aloysius Joyce s-a născut la Dublin pe 2 februarie 1882. Educat în școli iezuite, apoi studiind la University College din Dublin, James este interesat de literatură și de limbile străine. În 1902 pleacă la Paris ca să studieze medicina, dar, după un an de privațiuni, se întoarce acasă, unde mama lui era pe moarte. În 1904 pleacă din nou pe continent, împreună cu Nora Barnacle, care i-a stat alături toată viața și i-a dăruit o fiică și un fiu. Din 1905 până în 1915, locuiește la Trieste. În 1907 publică volumul de poezie Chamber Music, iar în 1914, după aproape zece ani de luptă cu editorii, care considerau textele prea îndrăznețe, dacă nu chiar imorale, volumul de povestiri Oameni din Dublin (Dubliners), primit cu entuziasm de Ezra Pound. Acesta va deveni marele său prieten, care îl va sprijini constant. În 1915, din cauza intrării Italiei în Primul Război Mondial, Joyce pleacă din Trieste și se stabilește la Zürich, unde rămâne până în 1919, iar în 1920 se mută la Paris. În această perioadă apar, în 1916, romanul Portret al artistului la tinerețe (A Portrait of the Artist as a Young Man), după ce fusese publicat în foileton în revista The Egoist, și în 1918 piesa Exiles. Din cauza vederii tot mai slabe, Joyce face eforturi titanice să scrie. În 1922, chiar de ziua lui, vede lumina tiparului monumentalul Ulise (Ulysses), salutat la apariție ca o operă de geniu de T.S. Eliot și Hemingway. În 1923 începe să lucreze la Finnegan’s Wake, care va fi publicat în 1939. În 1931 se căsătorește cu Nora Barnacle. La începutul celui de-al Doilea Război Mondial scriitorul se refugiază la Zürich, unde moare pe 13 ianuarie 1941, lăsând în urmă o operă definitorie pentru literatura modernă.

Seria de autor pe care Editura Humanitas Fiction o dedică scriitorului irlandez James Joyce (1882-1941) s-a deschis cu celebrul volum de povestiri din 1914 Oameni din Dublin, în traducerea lui Radu Paraschivescu.Din Drumcondra la Canal Bridge și de pe Henry Street în Temple Bar, ploaia și soarele spală obrajii ridați ai Dublinului. Oamenii de aici trăiesc în ritmul propriilor obsesii, spaime și năzuințe. Unul vrea să-și regăsească iubirea exilată într-un pliu al memoriei, altul se visează pilot de raliu. Unul simte iminența sfârșitului, altul cere următorul pahar. Sunt oameni obișnuiți, prinși dezordonat în insectarul vieții. Portretul Dublinului se compune din bucuriile, deznădejdile, renunțările și elanurile celor care-l populează: reverendul Flynn rămas amintire în mintea unui copil, necunoscutul care vorbește ciudat, fata care nu știe să scape de acasă, tinerii burlaci Corley și Lenehan, locatarii din Pensiunea Mooney, ratatul Farrington, Gabriel Conroy și, in final, ninsoarea “peste toți cei vii și cei morți”.

Seria de autor a continuat cu Portret al artistului la tinerețe, traducere de Antoaneta Ralian, prefață de Dana Crăciun. Acest roman exemplar pentru modernismul european iluminează momente semnificative din copilăria și tinerețea lui Stephen Dedalus – un alter ego al scriitorului -, pe fundalul Dublinului de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Un bildungsroman care ilustrează atât desprinderea treptată a eroului de constrângerile familiei, religiei și naționalismului irlandez, cât și parcursul său către individualizarea artistică. Capodopera autobiografică Portret al artistului la tinerețe, publicată în volum în 1916, este o narațiune în cinci părți a vicisitudinilor și avatarurilor copilăriei și adolescenței lui Joyce la Dublin. Într-o Irlandă frământată de eterne tulburări și conflicte politice, într-o familie cu mulți copii, sărăcită, redusă la mizerie de un tată ușuratic și petrecăreț și de o mamă habotnică, orbită de religiozitate. O copilărie marcată de rigorile drastice ale unor școli iezuite și o adolescență petrecută într-o societate sufocată de bigotism, de un tradiționalism deviat într-un misticism menit să înnegureze cu spaime transformările fiziologice și efuziunile sentimentale și senzoriale ale pubertății.
Joyce transferă toate aceste trăiri personajului pe care-l numește Stephen Dedalus. Simbolica numelui e transparentă: Stephen îl evocă pe Sfântul Ștefan, primul martir al creștinismului, ca o emblemă a jertfei de sine pe care o presupune creația artistică; iar Dedalus trimite la eroul din mitologia greacă Dedal, care reușește să zboare din labirint cu ajutorul unor aripi din ceară. Stephen Dedalus, alias Joyce, după o educație iezuită traumatizantă, evadează în lume și se dedică literaturii.
Spaimele inoculate elevilor de către preoții iezuiți cu privire la osândele care-i așteaptă pe cei căzuți în păcat (mai cu seamă în păcatul trupesc) ating în roman dimensiuni dantești. Roman inovator prin tehnicile sale moderniste, dezvoltate ulterior în Ulise, Portret al artistului… a influențat mari scriitori precum Virginia Woolf, Samuel Beckett sau William Faulkner.