Nu uitați de unde ați plecat

Aniversările sunt un bun prilej de retrospecție, iar cei 15 ani parcurși de la apariția în noiembrie 1998 a primului număr din Ziarul Financiar au fost pentru redactorii publicației momentul potrivit pentru realizarea unui bilanț detaliat al economiei din ultimul deceniu și jumătate.

Care sunt concluziile? Dacă citiți acest articol pe monitorul unui calculator, în 1998 era mai puțin probabil să fi făcut acest lucru deoarece atunci într-o singură casă dintr-o sută exista un calculator, iar internetul putea fi consi­derat „SF“. Gradul de dotare cu calculatoare a ajuns între timp la aproape 60%, în timp ce telefonia mobilă a trecut în același interval de la un grad de penetrare de 1,5% la 84,3%.

Cei mai circumspecți pot spune că acesta a fost progresul tehnologic și noi, individual sau ca nație, nu avem niciun merit pentru această evoluție. Dar sunt multe lucruri ce s-au întâmplat la nivel local.

Dacă citiți cumva articolul dintr-o clădire de birouri modernă cu fațadă de sticlă și sistem de ventilație cu patru țevi, cel mai probabil aceasta a fost construită în ultimii
15 ani deoarece în Bucureștiul anului 1998 doar 8.000 -10.000 de persoane lucrau în astfel de imobile, iar între timp numărul „corporatiștilor“ a ajuns la circa 200.000.
Economia a pierdut competitivitate? PIB-ul a crescut în 15 ani de patru ori, iar exporturile de șase ori, de la 7,4 mld. euro la 45 mld. euro.

În loc de vechile Dacii 1310, din care acum 15 ani se mai produceau în jur de 50.000 de unități pe an, majoritatea pentru piața locală, de la Mioveni ar urma să iasă anul acesta 345.000 de Loganuri, Dustere și Sandero, 90% dintre mașini fiind destinate exportului.

Mergeați la alimentară deoarece în toată România erau doar cinci supermarketuri, iar în magazinul Metro din Otopeni, mutat între timp în Băneasa, intrați „ca la muzeu“? Între timp numărul supermarketurilor a sărit de 1.000 de unități, în condițiile în care salariile au crescut de 15 ori în același interval. E adevărat că în ‘98 și ‘99 inflația era cam de 50% pe an, dar între timp a coborât la 2%, indicator ce arată de asemenea maturizarea economiei.

Piața construcțiilor într-adevăr merge prost, dar vă amintiți cumva că între 1998 și 2003 nu a fost dat în folosință niciun kilometru de autostradă? Tot pe atunci se construiau mai puțin de 30.000 de locuințe pe an, iar acum, chiar și în criză, numărul nu a scăzut sub nivelul de 42.000 de unități livrate.

Arhiva ZF-ului a reținut toate aceste date și poate ar trebui să le reținem și noi. Nu de alta, dar cifrele trecutului ne-ar putea da o imagine mai clară a locului în care am putea ajunge peste 15 ani.


Cristi Moga este redactor-șef al Business Construct