O carte erotică interzisă/ de Elisabeta Lăsconi

Cartea pare să nu existe, deși cunoscătorii, bibliofili împătimiți și anticari pricepuți, știu titlul și autorul (Mémoires secrets d’une femme publique de Charles Théveneau De Morande), îi știu și conținutul – povestea iubirii dintre Ludovic al XV-lea și Madame du Barry, motivul interdicției care o face și mai atrăgătoare – gravuri de-un erotism explicit, ca și intenția scrierii și publicării – s-o compromită pe amanta regelui. Cine ajunge să intre în posesia ei încalcă legile care interzic asemenea opere, dar are privilegiul unui unicat.

Peripeții incredibile poartă cartea din Franța în Barcelona: în vâltoarea intrigilor și a ocupației napoleoniene prețioasa carte dispare fără urmă, este drept ca parte a unei colecții de 13 asemenea cărți trecute la index. Proprietarul se numește Victor Philibert Guillot și este un bibliofil discret, mason și mai discret, care se vede prădat de cărțile sale în perioada tulbure când Catalunia oscilează între două posibilități: să accepte ocupația franceză ori să revină la statutul de provincie mare a statului spaniol.

Războaiele napoleoniene aduc însă pe lângă multe nenorociri și un suflu nou, figuri originale și memorabile, precum a faimoasei curtezane Madame La Ruga sau generalul Giuseppe Lechi, cel avid să pună mâna pe felurite comori, de la mobiler la obiecte decorative sau cărți căutate intens din variate motive. Căutările cărții și dramele moștenirii de familie trec de la o generație la alta, ele sunt pretextul epic pentru a reînvia Barcelona secolului al XIX-lea și pentru a aluneca de la trecut spre prezent și înapoi. Și mai ales pentru a nara peripeții incredibile, demne de Alexandre Dumas și răvășitoare povești de iubire.

Fiica lui Victor Philibert Guillot, Carlota cea prinsă în mrejele malefice ale unui bărbat puternic, măcinat de complexe și de ură, ajunge să-l întâlnească pe Angel Brancaleone, fiul spălătoaresei Rita Neu, în seara nunții ei cu un mire absent. Într-un fel, ea găsește în Angel Brancaleone ceva din spiritul tatălui ei, iar viața cu ale ei surprize îi face să se regăsească, pentru a descoperi că mireasa neglijată a devenit o femeie puternică, iar tânărul stângaci și neștiutor un anticar priceput.

Autoarea are darul de a crea personaje extraordinare, cititorul se află mereu în dilemă dacă are de ales între personajele feminine și cele masculine. Personajele îi reușesc magistral scriitoarei, fie că ele sunt ființe aproape angelice, în bunătatea sau inocența lor, precum Carlota și Rita Neu, fie  că sunt figuri masculine odioase precum Giuseppe Lecchi sau Nestor Perez de Leon, și unul și altul fascinați de seducătoarea curtezană poreclită La Ruga.

Carlota are biografia cea mai tristă și mai palpitantă în același timp. Își vede răpită libertatea și averea, se vede pedepsită cu batjocuri și umilințe pentru naivitatea ei, iar experiența de mamă o trăiește în cel mai straniu loc, o mânăstire. Rita Neu, spălătoareasă pentru familiile înstărite ale orașului, îi prilejuiește autoarei cea mai frumoasă pagină despre iubirea unei femei, când trebuie să-și ia rămas bun de la bărbatul ei preaiubit. Este una dintre acele pasaje de neuitat, care, în mod sigur, au fost scrise cu inima.

Dar încurcăturile iscate de cartea buclucașă și de suratele ei licențioase își dezleagă firele după două secole, datorită unui anticar, președintele breslei anticarilor din Barcelona, a cărui faimoasă librărie Palinuro ajunge în mâinile fiicei,Virginia, după moartea proprietarului. Și Virginia are o prietenă scriitoare, care investighează aproape detectivistic traseul cărții cu gravuri de un erotism explicit, și leagă între ele firele destinelor și reînvie astfel poveștile din trecut.

Iar poveștile aparțin unui personaj ce le acaparează și le domină pe toate: Barcelona însăși. După Carlos Ruiz Zafon cu Umbra vântului și Jocul îngerului, Care Santos adaugă alte hărți geografiei mitice a capitalei catalane. Lectura devine călătorie miraculoasă, cu elemente de spiritism (aici o ședință de spiritism cum n-am mai citit se petrece-n cimitir!), colecții de cărți prețioase și secrete de familie. Care Santos, cu romanele ei, leagă în mod misterios pe Isabel Allende și Carlos Ruiz Zafon, într-o combinație unică de realism magic și gotic barcelonez.
 

Care Santos, Aerul pe care îl respiri, traducere din limba spaniolă de Cornelia Rădulescu, Editura Humanitas fiction, 2014, 456 pag.