O femeie între samurai/ de Elisabeta Lăsconi

Evul Mediu japonez cu shogunii săi concurează necruțător Războiul celor două Roze ca spectacol istoric. Dacă Philippa Gregory a descoperit pe cele două regine, “Regina albă” și “Regina roșie” care luptă cu vrăji sau credință, ca să-și vadă fiii pe tronul Angliei, iată că o scriitoare franceză se aventurează în Țara Soarelui Răsare și scrie un roman despre nașterea shogunatului ca instituție, despre samurai și modul lor de viață în tabere militare, despre codul ce le reglementează datorii și comportament, valabil până când țara intră în epoca modernă.

“Masako, prințesa samurailor”* de Jocelyne Godard reînvie așadar sfârșitul de secol XII și povestea unei femei extraordinare: Masako, soția lui Minamoto Yoritomo, devenit în 1192 primul shogun din istoria Japoniei. Personajele au prototipuri istorice reale, care au sfidat toate normele epocii lor și-au făurit propriul destin, au schimbat lumea, modelând-o conform ambițiilor proprii. Și au început chiar cu căsătoria.

Masako și Yoritomo s-au căsătorit din dragoste, lucru uluitor în Japonia medievală, dacă ținem seama de faptul că, până acum două decenii, în lumea japoneză, căsătoriile erau aranjate de familii, pornind de la multe aspecte ce țin de regula socială. Timpul istoric era crâncen, cu războaiele ce brăzdau țara, iar clanul Taira, instaurat la putere, îl domina și pe împărat, decimându-i pe cei din clanul Minamoto, unicul supraviețuitor fiind Yoritomo, cel ținut captiv pe o insulă.

Masako reușește să evite consumarea căsătoriei hotărâtă de tatăl ei, și pleacă într-o expediție ca să-l elibereze pe Yoritomo, pe care-l iubește din copilărie, singurul dorit de ea ca soț. Și tânăra îndrăzneață convinge călugării să-i dea ajutor, știe cum să manevreze lucrurile ca să-l scoată din închisoarea de pe insulă, apoi să-l urmeze în reședința familiei, unde făurește armata pe care clanul Minamoto să se poată baza. Așa începe procesul lung în care țăranii se transformă în samurai.

Yoritomo și frații lui sunt războinici iscusiți, dar puterea lor o construiește Masako: ea îi convinge pe țărani să devină samurai, ca singură șansă pentru a-și apăra familiile și a da stabilitate țării, ea se antrenează și luptă alături de ei, ea calculează șansele și profită de orice oportunitate, ea face și desface planuri – alianțe la curtea imperială, sprijinul dat de împărat, capcane și surprize pentru dușmani. Fără a uita o clipă că este femeie, știind prea bine că poziția ei sigură o va consolida nașterea fiilor.

Câte războaie duce Masako? Multe, prea multe chiar. Primul este cu propriul tată, căruia îi impune voința ei, îl determină să-i sprijine soțul, al doilea cu marele clan Taira, dușmanii pe viață și pe moarte al clanului în care a intrat prin căsătorie, al treilea cu femeile care îl atrag pe Yoritomo, fie că aparțin unei familii din mica aristocrație, fie că sunt curtezane faimoase ori frumuseți pe care el și le dorește concubine.

Ce arme posedă tânăra mânată de asemenea ambiții? O inteligență bine strunită și atent ascunsă, o forță carismatică acționând asupra oricărui om, indiferent de rang și vârstă (de la călugări la împărat, de la doici la curtezane, de la țăran la senior) și mai ales o ambiție crâncenă. Masako demonstrează că, începând de la anul o mie, ascensiunea incredibilă a unui bărbat se bazează pe voința, energia și iubirea unei femei.

Ea este puterea ce pune totul în mișcare, nu doar pregătește armata și strategia de luptă a lui Minamoto, activează alianțele și relațiile familiei, ci și concepe și redactează codul ce instituie ordinea într-o țară devastată de anarhie, merge la curte și-l convinge pe tânărul împărat să-l accepte, tot așa cum îl convinsese să-i sprijine clanul. Femeie intrată în lumea bărbaților, Masako întemeiază casta războinică a samurailor și instaurează shogunatul, stâlpul Japoniei pentru câteva secole.

*) Jocelyne Godard, Masako, prințesa samurailor, traducere din limba franceză de Diana Morărașu, Editura Nemira, 2011, 648 pag.