O lege a Gunoaielor si Gropilor, nu a Securitatii

Luati in mod aleator o gramada de oameni din care jumatate lucreaza la stat si cealalta in companii private. Ii veti deosebi imediat. Nu din cauza ca sunt imbracati diferit, ci dupa mers si privire.

Asa cum pasarile de curte difera de cele salbatice, oamenii care lucreaza in institutiile de stat, bugetarii, difera in comportament fata de cei din mediul privat.

Viata lasa urme pe chip si in privire. Programul 8-16, capul intre umeri si toata oboseala de a cauta cea mai usoara cale de a supravietui in post ii schimba pe oameni. Pe unii de tineri.

Cine preia riscul, ca angajat implicat intr-o companie privata sau ca investitor, are alta lumina in ochi, paseste mai zdravan si pune diferit problema.

Diferenta este in cap, in atitudine, nu neaparat exterioara. Intreprinzatorii si angajatii implicati din companiile private cred ca pot schimba realitatea, ceilalti nu. Ei vor doar sa supravietuiasca.

Romania trece acum din punctul de vedere al afacerilor prin cea mai fasta perioada a sa, iar cele mai mari piedici sunt povara birocratica si eficienta foarte slaba a sectorului public.

Povara birocratica este chiar o piedica mai mare decat caderea cursului euro pentru mediul de business.

Micii intreprinzatori, companiile cu afaceri de cateva sute de mii de euro pe an spre care se indreapta acum privirile bancilor si asiguratorilor, sunt “supa primordiala” pentru un mediu de business care sa aduca valoare adaugata. Cu cat e mai dificil pentru ele, cu atat e mai redus PIB-ul si mai greu de acoperit deficitul comercial.

Din “lacomia brutarului” si goana sa dupa castig se nasc servicii mai bune si marfuri mai ieftine.

Romania are nevoie acum mai mult ca niciodata de “fundamentalisti” ai ideii de capitalism. Oameni care sa creada in profit si in bunastarea adusa de capitalism si care sa puna presiune pe eficienta sectorului public.

Si care sa puna pe masa temele cu adevarat importante ale zilei.

Mergeti pe strada sau pe campuri si o sa vedeti cladiri daramate, gropi in asfalt, campuri invadate de deseuri.

Sunt produsul indolentei birocratilor, dar si al unei idei gresite, al giganticului experiment social al comunismului. Unde nu sunt oamenii proprietari sunt gunoiul si ruina.

Scena publica este dominata in aceste zile de discutiile privind legea securitatii nationale. Nu stim cat ardea societatea aceasta lege. Doar ca ni s-ar fi parut mai nimerit sa provoace vii discutii intre Presedintie, Parlament si Guvern o lege a gropilor si gunoaielor.

Ce securitate nationala sa avem ingropati in gunoaie?

N-o sa vedeti inalti oficiali la plimbare pe jos in centrul Bucurestilor. E prea murdar, e prea gaurit. Dar in Londra, Bruxelles, Viena sau Paris da. Acolo devin pedestri.

Este Bucurestiul prada definitiv mizeriei? Ne putem plimba doar in mall-uri, insulele de sticla si beton?

Dar curatenia si buna organizare a metropolelor occidentale nu au coborat din cer. Acum 60 de ani, in Londra copiii nu puteau ajunge la scoala si filmele nu se puteau vedea in salile de cinema din cauza fumului de carbune amestecat cu ceata.

Oamenii au reactionat si Parlamentul a dat o lege: Legea aerului curat (Clean Air Act, 1956), prin care au fost impuse restrictii drastice de folosire a carbunelui, La fel a fost si cu gunoaiele aruncate in mijlocul strazii. Tot o lege dura, direct adresata, le-a pus capat. Occidentul nu a fost curat dintotdeauna. Dar oamenii si-au batut capul cum sa-l curete. Sectorul public a devenit eficient.

Abia ales, noul premier al Ungariei, Ferenc Gyurcsany, reprezentantul unui partid de stanga, anunta o reforma drastica a sectorului public, in primul rand prin reducerea numarului functionarilor.

Ungaria a incheiat anul trecut cu un deficit bugetar de 6,1% din PIB, fata de 0,8% in cazul Romaniei. Polonia este pe acelasi drum, al taierii cheltuielilor guvernamentale, desi acolo la putere este o coalitie de dreapta.

La noi, zeci de agentii, ministere sau garzi poarta de grija micului intreprinzator sau isi impart responsabilitatea curateniei oraselor mai mult prin calatorii de informare in cele mai exotice locuri din strainatate.

Cand o sa vedem in strada functionarii publici din cauza disponibilizarilor in masa, asa cum a fost cazul minerilor sau al siderurgistilor, atunci vom sti ca suntem pe drumul cel bun.

* Sorin Paslaru este redactorul-sef al ZF