O lună de la decizia de consolidare a EFSF: Niciun progres

Negocierile de la vârful zonei euro privind extinderea resurselor financiare ale fondului de urgență EFSF la 1.000 miliarde euro și consolidarea mecanismului pentru a putea apăra Italia și Spania de criză progresează cu greu, la o lună după ce liderii europeni au convenit măsurile.

Miniștrii Finanțelor din zona euro ar trebui să finalizeze proiectul de extindere și consolidare a Fondului European de Stabilitate Financiară până marți, după care vor mai trece câteva săptămâni până când mecanismul va deveni operațional, transmite Reuters.

“Este greu de spus când va fi gata fondul. Ar fi un obiectiv optimist din punct de vedere tehnic să spunem că până la Crăciun”, a declarat pentru Reuters o sursă oficială din zona euro apropiată negocierilor.

Un alt oficial euroepan a declarat că fondul ar trebui să devină operațional din ianuarie în forma extinsă.

“Trebuie să ținem cont de ceea ce vor investitorii, de ce vor politicienii”, a arătat acesta.

Ianuarie ar putea fi însă prea târziu, în contextul semnalelor de alarmă că turbulențele de la “periferia” zonei euro se mută către cele mai solide economii. Dobânzile suportate de Franța pe piețe au crescut puternic în ultima perioadă, iar Germania nu a reușit miercuri să plaseze pe piață aproape 40% din obligațiunile prin care își propusese să se împrumute cu 6 miliarde euro pe zece ani.

Liderii europeni au convenit, la “summit-ul de criză” de la sfârșitul lunii octombrie, să extindă resursele Fondului European de Stabilitate Financiară la 1.000 miliarde euro, de la nivelul actual de circa 250 miliarde euro, ca principală măsură de oprire a efectelor de contagiune propagate în zona euro de criza care au determinat deja Grecia, Portugalia și Irlanda să încheie acorduri de finanțare externă cu FMI și Comisia Europeană și amenință Italia și Spania.

Fondul ar trebui să atace criza pe două fronturi, oferind pe de o parte garanții pentru datoriile țărilor cu probleme din zona euro și atrăgând, pe de altă parte, resurse financiare din afara Europei, cel mai probabil de la marile economii emergente.

EFSF a avut inițial resurse de 440 miliarde euro, însă a angajat o parte din acești bani în acordurile de finanțare externă ale Greciei, Portugaliei și Irlandei. Totodată, instituția a pus deoparte sume importante pentru a fi pregătită în eventualitatea unei recapitalizări de urgență a băncilor europene. Astfel, Fondul dispune de numai 250 miliarde euro, insuficiente pentru a putea acoperi finanțarea unor economii mari, precum Italia și Spania, în cazul blocării accesului acestora pe piețele de credit.

Potrivit estimărilor ABN Amro, necesarul de finanțare al Italiei și Spaniei pentru anul viitor se ridică la 570 miliarde euro, pe termen lung și scurt.