O noua directie pentru Siemens

Klaus Kleinfeld, viitorul director executiv al Siemens, are talent in punerea unor intrebari neobisnuite. Printre fabricile Siemens din toata lumea, Kleinfeld ar putea gasi raspunsurile dorite intr-o uzina din Shanghai, a doua unitate producatoare de telefoane mobile din cadrul companiei, scrie Financial Times.

O vizita la Shanghai ar putea oferi solutii la mai multe probleme: cum poate fi intensificata competitivitatea fabricilor Siemens din Europa; ce se poate face in legatura cu sectorul echipamentelor de telecomunicatii, foarte mare dar cu probleme; cum poate fi amplificata activitatea de marketing intr-o companie privita de multi ca fiind excesiv orientata spre inginerie.

Kleinfeld va veni la conducerea companiei in ianuarie, anul viitor. Heinrich von Pierer, actualul CEO, se afla pe acest post inca din 1992 dar va renunta pentru a deveni presedinte al consiliului de supraveghere. Siemens a reusit sa iasa cu succes dintr-o perioada dificila a ultimilor cinci ani, intr-o forma mai buna decat se asteptau analistii. Totusi, Kleinfeld va trebui sa ia cateva decizii dure pentru a da o noua directie gigantei companii, cu vanzari de 74,2 miliarde de euro in anul trecut si produse ce variaza de la echipamente industriale la telefoane mobile.

Kleinfeld se afla la Siemens inca din 1987 si a petrecut mult timp la elaborarea de strategii de management. In 2001 a primit un rol mai important dupa ce a rezolvat cu succes sarcina acordata de von Pierer cu privire la redresarea operatiunilor din SUA.

Intr-un inteviu realizat anul trecut de Financial Times, Kleinfeld a oferit detalii asupra eforturilor facute pentru cresterea eficientei lucratorilor din SUA si unificarea operatiunilor Siemens. Prin aceste masuri nu i-a crescut popularitatea in randul lucratorilor, dar a atras atentia sefilor sai, isi aminteste Kleinfeld. In luna noiembrie a anului trecut, von Pierer l-a promovat pe Kleinfeld intr-o alta functie importanta: director al operatiunilor IT&T (tehnologia informatiilor si telecomunicatii). Acest sector reprezinta aproape o treime din vanzarile companiei, dar anul trecut a inregistrat o pierdere operationala de 173 milioane de euro. Pierderile s-au diminuat in acest an, in urma catorva ani de reduceri ale costurilor, dar slaba performanta din domeniu ramane o ingrijorare pentru Siemens.

In iunie, compania a anuntat doua schimbari majore, aproape sigur in legatura cu ideile lui Kleinfeld. In doua fabrici germane, Kamp-Lintfort si Bocholt, producatori de telefoane, angajatii vor lucra cate 40 de ore pe saptamana in loc de 35, fara a primi bani in plus pentru acest lucru, masura similara cu cea luata de DaimlerChrysler in regiunea germana North Rhine Westphalia. Transformarea este parte a eforturilor de revigorare a activitatilor de productie din Germania. 170.000 din lucratorii Siemens sunt germani, totalul fiind de 420.000 de angajati.

Compania si-a unit divizia telefoniei mobile (atat aparate cat si retele) cu cea de telefonie fixa. Schimbarea va permite continuarea reducerii costurilor in acest sector, conform oficialilor Siemens.

“Ambele schimbari par sa fie idea lui Kleinfeld si speram ca nu va fi singura”, a afirmat James Stettler, analist la Dresdner Kleinwort Wasserstein.

In acest punct ne intoarcem la uzina din Shanghai. Stilul desfasurarii muncii in aceasta uzina pune in evidenta diferentele existente intre unitatile companiei, in special in comparatie cu cea din Kamp-Lintfort, care face aceleasi produse.

Sistemul automat de roboti din cele doua uzine este aproape identic. Totusi conditiile de lucru din fabrica chineza sunt in favoarea acesteia. Mai multe ore de munca si un sistem mai flexibil de angajare fac posibila crearea unor schimburi de 12 ore, daca majorarea cererii necesita acest lucru. Productivitatea in Shanghai este mai mare decat cea a Kamp-Lintfort, crede Zhijian Fan, director al operatiunilor din China in domeniul telefoniei mobile de la Siemens.

Siemens este cel de-al patrulea mare furnizor de telefoane mobile din lume, dupa compania finlandeza Nokia, cea americana Motorola si cea sud coreeana Samsung. Siemens mai detine o fabrica de profil in Manaus, Brazilia. Anul trecut, unitatea din Shanghai a produs 13 milioane de aparate, mai putin decat cea nemteasca, 15 milioane. Fiecare a produs de doua ori mai mult decat cea din Manaus.

Desi cu performante foarte bune, uzina din Shanghai nu a putut schimba pozitia Siemens pe piata chineza cu ritm rapid de crestere, a doua piata din lume in sectorul telefoniei mobile, dupa SUA. In ultimii trei ani, toti furnizorii principali din vest au fost afectati de conditiile nefavorabile create de intensificarea eforturilor de marketing din partea furnizorilor locali. Dar in timp ce Nokia si Motorola au reusit sa isi mentina pozitiile de lideri ai pietei, Siemens a coborat foarte mult in top. In 2002 reprezenta 7,1% din piata chineza in valoare de 66 de milioane de telefoane; anul trecut, cota de piata a fost de doar 2,6%, conform Strategy Analytics, firma americana consultanta. O proportie foarte mare de telefoane sunt trimise catre alte piete de desfacere, inclusiv catre Europa.

Unii experti sunt de parere ca Siemens ar trebui sa aduca operatiunile din telefonie mai aproape de client, aceasta prin renuntarea la productia de telefoane mobile si concentrarea pe componente de retea pentru industria telefoanelor. Sub aceasta ipoteza, Siemens si-ar putea transforma operatiunile intr-o afacere mixta. Pentru aceasta ar exista cativa potentiali parteneri: Sharp, Sanyo sau Matsushita din Japonia sau LG din Korea.

Siemens a negat faptul ca ar adopta schimbari radicale la divizia de telefoane mobile, in ciuda unei pierderi pe ultimul trimestru, peste asteptari, in valoare de 88 de milioane de euro. dan.zavoianu@zf.ro