O privire în Indoglindă/ de Stelian Țurlea

Adelina Patrichi

Pelerinaj la Mirodenii și Temple

Editura Taj

O încântătoare surpriză cartea Adelinei Patrichi “India picantă”. O prezint cu mare întârziere, dintr-un motiv pe care am să-l descriu mai jos.

Nu prea am încredere în cărțile scrise de călătorii români despre țările pe care le-au vizitat, mai cu seamă dacă acestea sunt teritorii exotice. În general, acest gen de călător e dotat rareori cu talent nativ, ajunge printr-o întâmplare în țara despre care se apucă să povestească, o țară care a fost o necunoscută pentru el, cum este și pentru noi, cititorii care i-am deschis cartea alcătuită în grabă, de multe ori din rațiuni meschine de îmbogățire rapidă, și pentru care, ca să ajungă să-și pună numele pe un text, a apelat în majoritatea cazurilor la notele de călătorie ale altora mai pricepuți sau la internet, vorbindu-ne despre lucruri pe care nu le-a înțeles niciodată. Prefer de aceea, traducerile. În cazul Indiei, sunt zeci, sute de titluri de cărți admirabile, care te învață tot ce vrei despre această țară.

M-am apucat printr-o întâmpare de cartea Adelinei Patrichi care, spuneam, e o surpriză și nu se încadrează deloc în portretul negativ pe care l-am creionat mai devreme. Autoarea e un intelectual cu studii persane, deci cu o aplecare spre Orient de multe decenii, ceea ce îi conferă anume garanții. A fost ziarist și a lucrat multă vreme în televiziune, la TVR, semnând mulți ani emisiuni culturale – a scris vreo sută de scenarii de filme culturale de televiziune. Mie mi-a atras atenția cu un reportaj televizat, “Eliade și Maitreyi – Dragoste sau foc de paie?”, realizat după o călătorie în India, când a descoperit-o la Calcutta pe sora lui Maitreyi. Era primul jurnalist român care reușea asta. A urmat o doua călătorie în India, după care, fascinată de lumea pe care o descoperea, a renunțat la televiziune dedicându-se în totalitate scrisului despre India. A mai făcut câteva călătorii în țara pe care a ajuns s-o iubească nespus și acum a înființat o editură, Taj, firește un nume indian, unde, firește, publică numai traduceri din literatura indiană sau cărți despre India.

Cea de față apare într-o serie/colecție numită, aproape că nu se putea altfel, Indoglinda. Cine vrea să se familiarizeze cu frumusețile de orice fel ale acestei țări cât un continent nu are decât să citească titlurile acestei colecții, au apărut până acum patru. “Pelerinaj la Mirodenii și Temple” este de fapt un mozaic fascinant al fațetelor Indiei – temple, zei, sculptură, artă, scriere, mirodenii, legende, dansuri, peisaj, expediții, obiceiuri, povești de tot felul. Scrise într-un limbaj simplu, cald, convingător, al omului care a văzut lucrurile despre care scrie și care știe ce scrie. În egală măsură, un fel de jurnal de călătorie care ne poartă prin state și regiuni diferite, pe malul fluviului sfânt al indienilor, pe malurile oceanului, prin zone amețitor de parfumate, alături de animale și fructe exotice, toate învăluite într-o muzică ademenitoare. N-are rost să exemplific, sunt multe paginile din care chiar și un cititor relativ cunoscător află despre India lucruri surprinzătoare. În mod cert cartea despre care vorbim e un ghid ilustrat. În mod cert, n-ar trebui să lipsească niciunui viitor călător în această țară plină de farmec, pentru foarte mulți aproape un magnet.