O privire tridimensională asupra presei/ de Ziarul de duminică

Mădălina Bălășescu

Mass media: reprezentări sociale și stereotipuri

Editura Tritonic

Mădălina Bălășescu este doctor în sociologie, cu licență în psihologie, jurnalism și masterat în științele comunicării. A publicat mai multe cărți despre activitatea în mass media.

Pe cea de față, editura o prezintă astfel:

„Discursul mediatic nu este un simplu enunț, ci un comportament comunicațional complex. Pornind de la această premisă, lucrarea analizează relația dintre mass media și societate și se înscrie astfel în seria de contribuții la dezvoltarea direcției de cercetare a fenomenului comunicării mediatice. În cazul de față, presa este examinată din trei perspective: cea instituțională, cea de producere a unor canale multi-platformă de comunicare și cea de re-producere/remodelare a realității. În contextul de față, analiza explică în mare parte modul în care mass-media relatează, creează și vehiculează reprezentări sociale și stereotipuri, precum și modul în care instituția media este angajată în producerea, reproducerea și distribuirea de cunoaștere în cel mai general sens: conține seturi de simboluri care produc referințe pentru lumea înconjurătoare.
Proiectul reunește contribuții și metodologii acreditând ideea că viața socială este un proces de percepție comună a realității, la care mass-media contribuie într-o măsură mult mai mare decât a altor instituții din postura de mediator între experiența individuală și realitatea obiectivă, socială, din punct de vedere al impactului asupra conștiinței.
Prin componența practică, lucrarea reflectă ideea că presa utilizează la maximum avantajele noilor tehnologii, pornind de la premisa unei imagini bine conturate a structurii cognitive a consumatorului de informație în mediul online. De asemenea, în interiorul componentei de cercetare, sunt identificate elemente ale stereotipului mediatic de reprezentare a instituțiilor.
Nu în ultimul rând, cartea aduce argumente în favoarea ideii că presa creează «imagini mari» după scheme simple de receptare și înțelegere a realității anumitor instituții. În contextul particular al cercetării, presa aduce în atenție mai degrabă o realitate cantitativă decât una calitativă, a cărei abordare nu este lipsită de anumite vulnerabilități profesionale.”